În timp ce toată lumea, de la oficialii statului la simpli cetățeni, se preocupă de construcția de autostrăzi, cele mai utilizate șosele din România rămân drumurile naționale.
Nu autostrăzile, ci drumurile naționale rămân cele mai utilizate șosele de către români, potrivit datelor furnizate de Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) la solicitarea „României libere”. În top 5 al celor mai circulate drumuri, se regăsește o singură porțiune de autostradă și aceea abia pe locul 4. Pe primul loc în acest clasament se află porțiunea de trei kilometri și jumătate din DN 1 cuprinsă între Șoseaua de Centură a Municipiului București și orașul Otopeni, care este tranzitată în medie de peste 65.000 de autovehicule pe zi.
La mare distanță, pe locul doi în top se poziționează o porțiune de nouă kilometri din DN 2A, la intrarea în municipiul Constanța, cu o medie zilnică anuală de peste 36.000 de mașini. În zilele foarte aglomerate însă, numărul mașinilor care trec pe acest drum național crește și la 46.500.
Pe poziția a treia regăsim o altă porțiune, de 7,5 km, din DN 1, cuprinsă între intersecțiile cu DN 1A și DN 1B (Ploiești-Buzău), cu peste 33.000 de autovehicule zilnic, iar abia pe locul 4 se poziționează singura autostradă din top. Este vorba de A1 București-Pitești, dar doar pe porțiunea de aproape 20 km de la ieșirea din Capitală, de pe Bd. Iuliu Maniu, care este utilizată în medie de 32.000 de mașini în fiecare zi. În zilele aglomerate, traficul poate ajunge însă și la 57.000 de autovehicule.
În fine, ultimul loc în acest clasament este ocupat de un sector de peste trei kilometri din DN 2, chiar la intrarea în municipiul Buzău, utilizat zilnic de 31.000 de șoferi, în medie.
Se construiește bretea de la A3 la Aeroportul Otopeni
Niște cifre impresionante, dacă le comparăm cu cele atinse în cazul unor autostrăzi. În paralel cu DN1, autoritățile au construit autostrada A3, București-Ploiești, care însă nu este pe placul șoferilor, din moment ce media zilnică a mașinilor se ridică abia la 14.200. Marea hibă a acestei autostrăzi constă în faptul că nu intră practic în București, ci se oprește la Șoseaua de Centură. Abia anul acesta CNADNR a finalizat licitația pentru porțiunea rămasă pentru a intra în București, ordinul de începere a lucrărilor fiind dat pe 1 februarie. După cele patru luni de proiectare, urmează un an și jumătate de lucrări propriu-zise. Directorul general al CNADNR, Cătălin Homor, este optimist și spune că ulterior traficul pe A3 va crește semnificativ.
Dar, după ce că este mai lungă cu vreo zece kilometri decât DN 1, autostrada nu are nici suficiente ieșiri, nici măcar spre Aeroportul Otopeni. Cătălin Homor spune însă că acest aspect va fi rezolvat cât de curând. „Anul acesta scoatem la licitație și breteaua spre Otopeni”, a declarat pentru „România liberă”.
De remarcat faptul că în clasamentul celor mai circulate drumuri din România, realizat de CNADNR, nu apare nicio porțiune din DN 1 de pe Valea Prahovei, unde traficul crește exponențial doar de sărbători și în week-end. În atari condiții, se pune la modul serios întrebarea dacă autostrada Comarnic-Brașov chiar și-ar găsi utilitatea. Darămite să mai poată și acoperi o bună parte din amortizarea construcției din taxa de autostradă.
De asemenea, A2 – sau Autostrada Soarelui – stă destul de prost la capitolul trafic, dacă este să luăm în calcul media zilnică anuală, de numai 15.136 de autovehicule. Însă „își scoate pârleala” în cele trei luni de vară, când este suprasolicitată.
