Portugalia este noul punct fierbinte de pe monitoarele investitorilor în obligaţiuni, care urmăresc să vadă dacă dobânzile vor creşte sau nu.
Salvarea Irlandei a calmat spiritele pentru moment, însă orice veste proastă poate reporni dominoul datoriilor suverane. O primă posibilă veste proastă a venit chiar de la opoziţia portugheză, care susţine că datoria publică, estimată oficial la 80%, ar fi subestimată cu 25%. Raportarea mincinoasă a deficitului bugetar şi a datoriei publice au fost factorii care au contribuit la căderea severă a Greciei. Parlamentul portughez urmează să aprobe vineri un buget de austeritate fără precedent, care include reduceri ale salariilor şi majorări ale impozitelor, pentru diminuarea deficitului bugetar de la 7,3% din PIB la 4,6% din PIB. Portugalia are asigurată finanţarea în 2010, dar situaţia se va complica foarte mult în 2011, când ajung la maturitate datorii de 25,6 miliarde de euro, din care 19,7 miliarde euro în primul semestru. Randamentul obligaţiunilor portugheze era ieri în creştere – la 6,527%, de la 6,508% la închiderea de vineri.
Faţă de alte ţări, Portugalia nu s-a confruntat cu o bulă speculativă pe piaţa imobiliară, iar nivelul său de îndatorare este la nivelul mediei Uniunii Europene, a declarat preşedintele portughez Anibal Cavaco Silva, care speră să nu fie necesară intervenţia Fondului Monetar Internaţional (FMI). Majoritatea analiştilor consideră însă că aceste argumente ar putea fi insuficiente pentru calmarea pieţelor. „Dacă aceste presiuni vor continua, Portugalia va fi nevoită să ceară ajutor extern”, a declarat Tullia Bucco, analist la UniCredit. Nick Firoozye, analist la Nomura, crede că necesarul de finanţare al Portugaliei este mai mare decât al Irlandei. Totuşi, deşi îngrijorarea în cazul Portugaliei este relativ ridicată, investitorii sunt liniştiţi că ţara poate fi salvată. Ceea ce îi nelinişteşte însă este că ar fi ultima ţară din zona euro care poate fi salvată.
Spania şi Italia: Too big to bail
Următoarea ţară din dominoul datoriilor suverane, Spania, este considerată prea mare pentru a putea fi salvată. Aici, datoria publică este de doar 50% din PIB, însă ca valoare absolută asta înseamnă peste 1.000 miliarde de euro. În cazul unui derapaj al dobânzilor, până aproape de 10% aşa cum s-a întâmplat în cazul Greciei sau al Irlandei, doar dobânzile ar ajunge să coste anual 5% din PIB, notă de plată de nesuportat pentru o ţară care se luptă cu un şomaj de 20%. Totuşi, Spania are şi suficiente avantaje care s-o diferenţieze de restul ţărilor cu datorii şi deficite mari: sectorul său bancar a fost puţin afectat de primul val al crizei şi a ieşit întărit după cele mai recente teste de stres, pentru că Guvernul a ales calea transparenţei totale şi a rezolvării tranşante a problemelor. Italia a ieşit de mult de pe radarul investitorilor, însă are o datorie de 120% din PIB, ceea ce înseamnă peste 3.500 de miliarde de euro. La acest nivel, orice pas greşit ar duce, aproape sigur, la dispariţia monedei unice.
