6.8 C
București
miercuri, 25 decembrie 2024
AcasăSpecialDezvăluire Rl din 2008. Timofte: Burci este protejat de doi generali SIE

Dezvăluire Rl din 2008. Timofte: Burci este protejat de doi generali SIE

România liberă vă prezintă o serie de dezvăluiri realizate de Ondine Gherguț, pe tema afacerilor lui Cristian Burci, audiat miercuri de procurorii DIICOT, pentru un tun dat companiei ROMVAG. 

Citește și:  De ce nu are bani CFR-ul? Întrebați-l pe Cristian Burci!

» Cristian Burci si-a construit imperiul financiar in domeniul feroviar, sanitar-veterinar si alimentar intre anii 2001 si 2004, fiind ajutat de doi generali rezervisti care au lucrat pentru SIE.

» Informatiile au fost date de catre insusi fostul sef al Serviciului Roman de Informatii, Radu Timofte, care sustine ca incepand cu 2002 a inaintat institutiilor abilitate ale statului mai multe note informative despre afacerile lui Burci, dar nu s-au luat masuri tocmai din cauza protectiei oferite de fostii generalii SIE.

» Radu Timofte sustine ca Burci a fost protejat in special de generalul (r) SIE Gheorghe serbanescu si ajutat de generalul (r) Ioan Talpes, fost sef al SIE, acum senator.

In articolul „de ce nu are bani CFR-ul? Intrebati-l pe Cristian Burci!”, publicat ieri de „Romania libera”, am aratat cum Ministerul Transporturilor, prin ordinele ex-ministrului Miron Mitrea, a pompat sute de milioane de euro in firmele omului de afaceri Cristian Burci prin contracte dubioase, studiate in ultimii trei ani de procurorii anticoruptie. Inca din 2001, imediat dupa revenirea PSD la guvernare, Cristian Burci a pus bazele unei firme de transport feroviar cu ajutorul fostului director George Buruiana de la CFR Marfa. Cu sprijinul ex-ministrului PSD Miron Mitrea, Burci a obtinut contracte de zeci de milioane de euro cu societatile statului din subordinea Ministerului Transporturilor pentru diverse prestari de servicii: de la publicitate la recuperari de creante sau erbicidarea caii ferate. Cu banii obtinuti din astfel de contracte, Cristian Burci si-a adjudecat aproape toate firmele statului producatoare de vagoane, locomotive, alte materiale rulante, iar acum el dicteaza preturile pietei, CFR fiind obligate (prin contracte ce se deruleaza pana in 2010) sa achizitioneze sau sa-si repare infrastructura prin firmele sale.
In numarul nostru de astazi vom prezenta cum a reusit Cristian Burci sa fenteze justitia intre anii 2001 si 2005, desi spre firmele sale din tara si strainatate s-au scurs peste 400 de milioane de euro numai prin contractele cu societatile subordonate Ministerului Transporturilor. In astfel de situatii, data fiind anvergura operatiunilor, prima institutie obligata sa sesizeze justitia este Serviciul Roman de Informatii. Pana in prezent, s-a presupus ca SRI nu a sesizat justitia, dar fostul sef al acestui serviciu, Radu Timofte, neaga aceasta supozitie.

Fratele lui Timofte, momit cu cativa gologani
Din cauza ca justitia nu a tulburat imbogatirea firmelor lui Burci, s-a crezut multa vreme ca protectia a venit chiar din partea SRI. Suspiciunile au fost alimentate si de faptul ca Ioan Timofte, fratele fostului sef al SRI Radu Timofte, a fost asociat si administrator intr-o firma cu sotia lui Mihail Necolaiciuc, director general al CFR, cel care a incheiat contractele pe 10 ani in avantajul firmelor controlate de Cristian Burci. Potrivit Registrului Comertului, Ioan Timofte a fost asociat si administrator la „Compania Constructii Feroviare SA”, firma inregistrata in Pascani, unde Sanziana Necolaiciuc are 20% din societate. Sediul „Companiei Constructii Feroviare” de la Registrul Comertului este pe strada Kepler nr. 26, din Bucuresti, adresa unde figureaza si fratii Vasile si Dumitru Crestin, cunoscuti ca lideri ai lumii interlope. Dumitru Crestin este asociatul lui Burci in multe afaceri, inclusiv in firma PROTAN, care a incheiat un contract de 600 de miliarde de lei cu CFR. Asupra afacerii Protan vom reveni intr-un episod viitor. Deocamdata, mentionam doar ca Burci si Crestin au cumparat (in 2002) PROTAN de la stat aprope gratis, doar cu obligatia de a retehnologiza firma specializata in distrugerea deseurilor animaliere. Cu fratele sefului SRI in familie, afacerile lui Burci si ale asociatilor sai s-au dezvoltat nestingherite in dauna statului.

Radu Timofte, fost sef SRI: „Burci venea de mana cu generalul Serbanescu”
Contactat telefonic, Radu Timofte ne-a spus ca nu i-a oferit nici o protectie lui Burci in schimbul afacerilor fratelui sau. „Nu este adevarat ca fratele meu are firme cu cei din anturajul lui Burci. Daca fratele meu ar fi fost implicat in astfel de afaceri, ar fi trebuit sa fie un om bogat, ori el traieste din salariu. El este un om simplu, e tehnician, angajat la aceeasi firma de constructii care a fost a CFR, iar acum e privatizat, dar nu de Burci. Nu este asociat sau administrator si nu are nici firma, cel putin mie nu mi-a spus nimic. Eu nu l-am protejat pe Cristian Burci. Am trimis nenumarate note informative in care avertizam institutiile statului, inclusiv la Parchet, dar n-a tinut nimeni cont de ele pentru ca Burci venea de mana cu generalul (SIE – n.red.) Gheorghe serbanescu si bloca demersurile noastre. Da, noi ne-am facut datoria si am anuntat prin note institutiile statului, asa sa stiti. Burci n-a fost protejat de SRI, ci de celalalt serviciu secret, de unde provine generalul serbanescu. De acolo mai provin si altii care il protejeaza. Intrebati-l pe Talpes in ce relatii e cu Burci. si colonelul Ristea Priboi stiu ca l-a ajutat, ca prin el a reusit Burci sa ia firme de la stat, prin Ovidiu Musetescu (fost sef al APAPS intre 2001 si 2004), dar v-am spus, cel mai mare sustinator a fost generalul serbanescu. Daca a fost si ambasador intr-o tara araba, ar trebui sa va fie clar la ce serviciu secret a lucrat el. Eu mai mult decat sa trimit notele informative la institutiile abilitate ale statului nu puteam face”, ne-a declarat Timofte.

Fratele lui Timofte: „Parca mi-au dat si niste bani”
Fratele sau, Ioan Timofte, ne-a precizat ca a fost chemat sa faca parte din firma Sanzianei Necolaiciuc, pe care o stia de la Iasi, unde era sediul firmei de constructii feroviare de stat la care a lucrat si lucreaza ca salariat si acum. „Mi-au dat niste actiuni la acea firma a doamnei Necolaiciuc, dar nu am stiut ca am fost si administrator. Mi-au dat niste acte sa le semnez, dar n-am stiut ca sunt administrator. Parca mi-au dat la inceput si niste bani, dar nu mai stiu cat”, sustine fratele lui Timofte.

„Despre SIE va spun doar atat: nu va intereseaza!”
Gheorghe serbanescu a fost deconspirat ca ofiter DIE de catre fostul sef al serviciului Mihai Ion Pacepa. Potrivit lui Pacepa, serbanescu a fost ofiter al serviciului de spionaj extern al Romaniei si agent de legatura cu Organizatia de Eliberare a Palestinei, prin care Yasser Arafat organiza actiuni teroriste. De asemenea, Pacepa sustine ca serbanescu a fost implicat in pedepsirea Monicai Lovinescu deoarece aceasta critica regimul Ceausescu de la microfonul Europei Libere. Prin 1991, serbanescu era ambasadorul Romaniei in Kuweit.
Contactat telefonic, Gheorghe serbanescu ne-a anuntat ca „nu va intereseaza pe dumneavoastra ce grad am avut eu in SIE. Nu-l cunosc pe Cristian Burci si nu i-am asigurat nici o protectie. Nu-l cunosc nici pe Costel Bobic, nu stiu nimic de dosarul meu penal si nici de fraudele de la Bancorex”. Dupa insistente (revenire dupa intreruperea convorbirii telefonice), serbanescu a recunoscut doar ca „am lucrat o perioada la firma asta a lui Bobic, altceva nu stiu, iar despre SIE va spun doar atat: nu va intereseaza!” si ne-a inchis telefonul.

 

MODEL
» Generalul (r) SIE serbanescu, implicat In devalizarea Bancorex

Generalul (r) SIE Gheorghe serbanescu s-a implicat in afaceri dupa 1992. In arhivele justitiei figureaza cu dosarele penale numerele 0161 si 0163 din 1997 „privind pe Bobic Costel si serbanescu Gheorghe, in care, pe data de 26 februarie 1997, a fost inceputa urmarirea penala pentru savarsirea infractiunilor de folosire cu rea-credinta a creditului societatii intr-un scop contrar intereselor acesteia, fals in declaratii si inselaciune constand in aceea ca, in calitate de administrator al SC ACORD INTERCOM 95 SA Bucuresti, la data de 09.05.1995, (…) cei doi au prejudiciat Bancorex cu suma de 11.088.706 marci germane”. serbanescu si Bobic erau acuzati ca au luat banii in baza unor declaratii pe propria raspundere false. si anume ei au declarat in scris ca detin resurse financiare pentru a cumpara un teren si cladiri in comuna Doaga din judetul Vrancea, pe care au promis ca le vor ipoteca in favoarea Bancorex pentru creditul incasat de peste 11 milioane de marci germane. Dupa ce au luat creditul, nu au mai depus garantiile bancare, sustin anchetatorii. Dosarul a fost inchis definitiv dupa 2001. serbanescu a aparut, alaturi de Bobic, si ca cenzor in firma „Art Construct 95”, abonata si ea la credite Bancorex, firma unde detinea actiuni si baronul de Vrancea, Marian Oprisan. Gheorghe serbanescu nu apare ca asociat direct al lui Cristian Burci, in schimb Costel Bobic a aparut alaturi de numele lui Burci in actionariatul Prima TV (Burci – 3%, iar Bobic – 6%).

CONEXIUNI
» Talpes Admite ca l-a Prezentat pe burci unui Inalt oficial NATO?
Ioan Talpes, fost sef al SIE, fost consilier al presedintelui Ion Iliescu, fost viceprim-ministru in Guvernul Nastase, acum senator independent, nu a vrut sa vorbeasca despre relatiile sale cu Cristian Burci, dar a recunoscut in schimb altceva: „Prin 2002 l-am prezentat pe Burci unui inalt oficial NATO”. A refuzat sa spuna daca era vorba de Willem Matser, fost inalt oficial NATO, arestat si apoi condamnat in Olanda pentru implicare in spalare de bani pe axa Columbia-Romania. Potrivit unor surse SRI, Ioan Talpes i-ar fi facut lobby lui Cristian Burci atat in spatiul american, cat si in cel al Uniunii Europene, pentru a-i usura dezvoltarea afacerilor. Mai adaugam doar ca generalul (r) Paul Sarbu, apropiat al lui Talpes, are birourile firmelor sale gazduite de Burci intr-un imobil din Piata Victoriei din Bucuresti. Cristian Burci a refuzat sa dialogheze cu noi pentru a descalci impreuna afacerile sale europene si pentru a ne explica de ce societatile statului din cadrul Ministerului Transporturilor au transferat milioane de euro catre firmele sale din tara si strainatate.

ANTICORUPTIE
» Ancheta intarziata

In rezolutia de incepere a urmaririi penale a fostului director general al CFR Mihail Necolaiciuc (cautat cu mandat international de arestare) se precizeaza ca institutia statului a fost prejudiciata cu peste 1.700 miliarde de lei vechi. De CFR s-ar fi lipit firme – „un grup de interese comerciale de tip capusa” – printre care la loc de frunte figureaza societatile controlate de Cristian Burci, respectiv SERVTRANS si Carpat Cargo. Potrivit procurorilor DNA, „Necolaiciuc a dispus efectuarea nelegala de plati prin ordine de plata catre firmele furnizoare de tip satelit si a aprobat cesionarea de creante ale acestora, respectiv compensari de creante ale caror beneficiare au fost firmele-capusa (…) Necolaiciuc a sprijinit aceste firme-capusa prin aceea ca a semnat contracte prin care le-a permis accesul la infrastructura CFR si le-a permis achizitionarea de logistica necesara desfasurarii obiectului principal de activitate, care era de transporturi feroviare”. DNA a ridicat documente atat de la „Servtrans”, cat si de la „Carpat Cargo”.

Cititi si articolul „De ce nu are bani CFR-ul? Intrebati-l pe Cristian Burci!

 

 

Cele mai citite

Un mort și 15 răniți după un atac rus asupra orașului Krivoi Rog din Ucraina

Cel puţin o persoană a fost ucisă şi alte 15 rănite marţi într-un atac rus asupra Krivoi Rog, oraşul natal al preşedintelui Volodimir Zelenski,...

Premierul kosovar Albin Kurti atacă principalul partid politic al sârbilor din Kosovo, Lista Sârbă

Premierul kosovar Albin Kurti a criticat marţi principalul partid politic al sârbilor din Kosovo, Lista Sârbă, acuzându-l că este condus de Belgrad, într-un moment...

Furtuna puternică de la București a provocat un accident cu două mașini. Un minor a ajuns la spital

Un șofer a provocat un accident, marți seara, în Capitală, după ce a încercat să evite un copac doborât de vânt pe Bulevardul Kiseleff....
Ultima oră
Pe aceeași temă