Comuna Ticvaniu Mare este asezarea din Valea Carasului situata la jumatatea distantei dintre Resita si Moldova Noua, la mai putin de 15 kilometri de Oravita. Zeci de ani, localitatea, cu satele apartinatoare – Ticvaniu Mic, Carnecea, Secaseni si Ticvaniu Mare – a resimtit din plin binefacerile colectivizarii.
Cooperatorii de ieri au ajuns astazi sa se multumeasca si sa supravietuiasca cu doar cateva sute de mii de lei. Pamantul, candva mandria paorilor, a ajuns parloaga, batranii fiind prea bolnavi si neputinciosi ca sa-l mai lucreze. Ce-a fost mai bun a fost cumparat de investitori italieni si austrieci. Mii de hectare din cel mai bun pamant al Banatului Montan au fost vandute aproape pe nimica.
Doar doua au fost momentele care au animat viata linistita a comunei dupa 1990. Este vorba de conflictul confesional iscat intre greco-catolici si ortodocsi si de plecarea masiva a tinerilor in strainatate. Candva marginalizati, la propriu, de comunitate, rromii au profitat din plin de deschiderea granitelor, satele golindu-se de tineri care au facut de toate in tari, precum: Germania, Italia, Franta, Spania si Portugalia.
Astazi, la 16 ani de libertate, „tiganimia” de la marginea Ticvaniului Mare este doar o amintire.
Conform datelor oficiale, in comuna traiesc 1.962 de suflete dintre care 38 la suta s-au declarat de etnie rroma la ultimul recesamant.
„Nu ne e rusine ca suntem facuti tigani”
Cei mai multi dintre membri acestei etnii traiesc in centru de comuna, acolo unde raportul este aproape egal: 55 la suta romani, 45 la suta rromi. „Nu ne e rusine ca suntem facuti tigani. Dupa avere si omenie suntem mai romani decat multi romani”, a marturisit Magdalena Caldaras, o femeie singura, care locuieste intr-un castel cu turnulete de tabla. „N-am barbat, n-am copii si n-am nici ajutor social de la primarie”, adauga aceasta.
Cand incercam sa vorbim de palatul in care sta, femeia incearca sa ne convinga ca e al unei nepoate, pe care a infiat-o, si care lucreaza cu barbatul in Italia. „Muncesc unde gaseste si nu cerseste si fura. E cinstita Liliana mea, aduna rosii si strange bani pentru casi, care sunt averi la tigani”, sustine femeia ce a implinit 70 de ani.
A lu' Bumbu si palatul
cu 12 odai
Catita Bumbu, cu mult mai tanara decat Magdalena Caldaras, isi duce existenta dupa acelasi scenariu: nu are barbat, copiii ii sunt plecati in „Portocalia” inca de pe vremea lui Ceausescu, iar banii castigati din munca cinstita sunt adusi in tara pentru constructia somptuoaselor case. Si nu sunt putini, dovada ca fata ei, Claudia, si ginerele au reusit sa ridice la Ticvaniu Mare nu mai putin de trei palate ca-n povesti.
Are curtea ticsita de caluti si lei de ipsos, iar casa este plina de covoare groase, mobila facuta la comanda, candelabre de portelan, scari de marmura, faianta, gresie, termopane, lenjerie fina, dar care „nu se compara cu a bunilor nostri”, dupa cum remarca femeia.
La doi pasi de Catita, are casa Daniela Bumbu, care nu trece 30 de ani. Daca n-ai stii ca peste drum isi construieste si ea o mandrete de palat, am crede ca a irosit timpul de pomana. Dar nu e asa. Daniela si barbatul sau sustin ca au muncit cinstit in Italia, la Torino, ea ca menajera, el zilier, in constructii. Cei doi spun ca au renuntat la turnuletele de tabla, ca sa nu para prea „tiganeasca” casa.
De cand umbla prin Europa, Daniela stie ca orice om isi respecta cu sfintenie tabieturile. Si cum nu vrea sa mearga la barul din sat sa o vada toata lumea, isi bea cafeaua la poarta, tragand cu sete dintr-o tigara.
Case fara valoare
Nica, a lu' Bugeaga, Todor si Ion a lu' Aur, Dani a lu' Indianu' sau Florin Sau, zis „Dina” sunt doar cativa dintre cei care au bagat banii in palate care astazi costa sute de mii de euro. Case pe care practic nimeni nu le va mai putea cumpara vreodata.
Nu acelasi noroc l-au avut si alti tigani din Ticvaniu Mare, ei ramanand la fel de saraci ca si pana acum. Un exemplu in acest sens este Tina, femeie nemaritata, dar care beneficiaza de ajutorul social. In cazul ei, Daniela Bumbu are si o explicatie pe masura: „E puturoasa, nu i-a placut sa munceasca”. Din acest motiv, Tina ar putea sa fie marginalizata intr-o buna zi, dar nu de romani, ci chiar de cei cu care, pana nu de mult, impartea aceeasi saracie.
