Cu zambete demonstrative si mesaje optimiste, echipele diplomatice din umbra, din Rusia si din SUA, au inceput sa pregateasca prima vizita a lui Barack Obama la Kremlin. Nu incape vorba, cele doua parti au avut vreme sa se cantareasca si sa se aprecieze, ca sa nu mai piarda vremea. Se cunosc de multa vreme. Chiar daca echipele se schimba, institutiile care se pandeau, dar si negociau inca de pe vremea razboiului rece, si-au pastrat pragmatismul si prefera sa aplice respectul reciproc. In ambele capitale se doreste o reducere a arsenalelor nucleare strategice, printr-un acord care sa inlocuiasca aproape epuizatul Start II. Sunt si asa prea multe capete nucleare, intretinerea lor costa inutil, iar rivalitatile dintre cele doua mari puteri se desfasoara, mai degraba, pe alte teatre mondiale – in economie, dar si in sferele de influenta.
Probabil ca cei doi eterni rivali vor ajunge usor la o intelegere, inclusiv in chestiunea scutului nuclear din Rasaritul Europei, ca sa poata supraveghea mai bine ceea ce se intampla prin alte parti. Sigur ca cei de la Kremlin il vor "testa" in continuare pe Barack Obama. Care, la randul sau, va incerca periodic flexiblilitatea tandemului Putin-Medvedev. Dar tonul fusese dat: ministrii lor de Externe s-au jucat deja de-a butonul nuclear inofensiv in fata camerelor de luat vederi. Gigantii batausi se amuza.
Mult mai incrancenate se anunta raporturile noii administratii americane cu noul guvern israelian. Care, la randul sau, il incearca pe Obama, stiind certamente ca relatia va fi mult mai complicata decat pe vremea lui Bush segundo. Acela a reusit sa coalizeze toate tendintele islamismului radical intr-un soi de internationala pentru apararea interesului palestinienilor. Care, oricum, nu sunt mai bine serviti de cei care seamana teroare in numele cauzei lor. Dar in mod cert au ajuns sa piarda, si pe plan diplomatic, si in vieti omenesti, ca sa nu mai vorbim de ruina economica de pe urma doctrinei bushiste "lupta impotriva terorismului".
Ea se golea treptat de sens, desi paruse la inceput cauza cea mai justa din lume. Impotmolita cam pretutindeni in Orientul Mijlociu, fosta administratie a ajuns sa accepte si noile implantari in teritoriile ocupate, si blocada nejustificata a Gazei, si inutilul razboi de la sfarsitul anului trecut, care tot nu aduce pace in Israel. E un paradox greu de explicat: fidelitatea nenuantata a americanilor a fragilizat, pana la urma, securitatea Israelului. Ea a alimentat nationalismul iranian, care s-a lansat intr-o competitie nucleara halucinanta. si a usurat accesul la putere pentru aripa cea mai inflexibila a nationalismului israelian. E stupefiant tonul sec cu care noul ministru israelian de Externe exclude pana si ideea ca ar putea vedea lumina zilei un stat palestinian independent. Ca si cum nimeni nu ar fi vorbit vreodata de asa ceva in ultimele decenii. si e absolut dezarmant sa constati cum poate fi deviat procesul electoral cel mai democratic, daca prin abila exploatare a unor conjuncturi interne se deschide partie pentru tot soiul de aventurieri.
Dar, ma rog, electoratul l-a impins in fata pe agitatul fost moldovean. Daca Jean-Marie le Pen ar fi devenit ministru de Externe al Frantei, toate democratiile europene ar fi plasat Hexagonul in carantina diplomatica! Ii va fi foarte greu lui Obama sa descalceasca atatea noduri gordiene orientale pentru care lovitura cu sabia nu e deloc o solutie. A acceptat totusi deplasarea de accent fortata de guvernul Netanyahu, a admis ca Iranul ar constitui problema numarul 1 pentru securitatea Israelului, nu blocarea cauzei palestiniene. Dar si-a impus propriul calendar si noua lui viziune. Obama pune termene precise pentru a obtine rezultate; acum Iranului, maine si Israelului. El stie ca trebuie sa castige increderea mai multor tari arabe ca sa forteze Iranul la concesii nucleare. Dar pentru el urgenta absoluta o constituie reluarea procesului de pace israeliano-palestinian, de care depinde si detensionarea intregii falii geopolitice ce trece si prin Irak, Pakistan sau Afganistan.
Va reusi Obama sa dezamorseze toate inteligentele malefice care au facut sa esueze de atatea ori mult visatul tratat de pace, uneori cu cateva secunde inainte de a fi semnat? Iata un adevarat test care ar putea incununa cariera unui mare om de stat!
