Prefectul Danut Culetu a iesit la rampa pentru a se lauda cu victoria obtinuta de domnia sa in fata Consiliului Local Constanta. Tribunalul Constanta i-a dat satisfactie, admitand cererea sa privind anularea a 16 taxe speciale si diminuarea impozitului pe cladiri perceput agentilor economici. La prima vedere, dupa o asemenea isprava, are toate motivele sa jubileze. In plan electoral, si-a tras, nu-i asa?, un pot serios, pozand in terminatorul de taxe! Sa recunoastem, o astfel de carte de vizita da bine la popor, pentru ca este evident ca nimanui nu-i plac taxele, indiferent de culoarea lor politica. La fel de adevarat este, fie ca ne place, fie ca nu ne place, faptul ca taxele reprezinta un rau necesar. Fara resurse financiare, un oras de dimensiunile si pretentiile Constantei nu poate supravietui. Dincolo de orgolii sau teribilisme electorale, trebuie sa iei in calcul efectele generate de o masura radicala care vaduveste bugetul local cu peste 200 de miliarde de lei. Ce punem in locul acestor bani de pe urma carora comunitatea tragea anumite foloase? Inainte de a rade totul din temelie, pentru ca, fie vorba intre noi, se putea face o selectie inteleapta a celor 16 taxe speciale, era corect sa se propuna alte surse de alimentare a bugetului local pentru ca obiectivele si investitiile pe 2006 sa nu fie blocate. Pregatit in culise pentru o astfel de intrebare previzibila, prefectul Culetu a raspuns pe nerasuflate ziaristilor: „Nu cu impozite si taxe locale putem sa crestem si sa aducem un nivel de dezvoltare superior, ci cu aducerea investitorilor si a fondurilor necesare dezvoltarii orasului” (!). Ca si ceilalti care s-au perindat pe la conducerea Prefecturii Constanta, domnul Danut Culetu stapaneste bine meandrele teoriei si se incadreaza perfect in tiparele generalizarilor menite sa ne bage in ceata. Fostii prefecti aveau scuza ca erau obligati sa actioneze, dupa sloganul „Vom face totul”, in ritmul hei-rupismului de partid, dar dumnealui e apolitic, ce naiba! In imaginatia domnului prefect, la Constanta ploua cu investitii si investitori, numai ca realitatea este atat de amara incat iti strepezeste dintii. Cati investitori au dat navala peste noi de cand domnia sa se afla in fruntea judetului Constanta? E drept ca, in conditiile in care domnii guvernanti au pus capac Constantei, blocand absolut toate proiectele aflate in derulare, singura noastra speranta de mai bine raman investitorii straini. Dar ce garantii le oferim acestora in conditiile in care, in 2005, pentru ca asa au vrut muschii unor ministri, pe primul loc aflandu-se Sulfina Barbu, Constanta a pierdut finantari europene in valoare de zeci de milioane de euro? Din pacate, constanteanul ramane in continuare principala victima colaterala a rafuielilor politice din teritoriu!