Primaria capitalei nu mai are terenuri libere pe care sa dezvolte proiecte. Ministerele au "furat" in perioada 2001-2004 tot ce se putea in materie de terenuri, a declarat primarul Videanu in timpul unei vizite la sediul "R.l.". Ministerul Dezvoltarii detine terenul pe care se va construi Esplanada si a si anuntat inceperea lucrarilor, desi ministrul Borbely nu a efectuat nici un studiu de circulatie. Ministerul Apararii, care detine peste 140 de hectare de teren in jurul stadionului Ghencea, nu vrea sa le cedeze Primariei pentru construirea de locuinte sociale. La fel, ministrul Berceanu a anuntat inceperea lucrarilor la Casa Radio fara a avea aviz de specialitate de la Capitala. P14 »»
» Cele mai curate terenuri din punct de vedere juridic sunt la Aparare, Transporturi, Dezvoltare
si RAAPPS.
Ministerele au ajuns sa dezvolte Bucurestiul, uneori trecand chiar peste municipalitate, si asta din cauza furturilor din perioada Nastase, cand fiecare a luat ce terenuri a putut, a declarat primarul Adriean Videanu in timpul unei vizite in redactia "R.l.".
» R.l.: Au fost foarte multe proiecte anuntate anul acesta, proiecte mari, despre care se vorbeste de mult timp.
Adriean Videanu: La nivelul municipalitatii se intampla un fapt absolut anacronic. Ministerele au ajuns sa dezvolte Bucurestiul. Berceanu a anuntat ca da drumul la Casa Radio, desi reprezentatii ministerului nu au venit la municipalitate sa ceara un aviz de specialitate. Borbely a anuntat si el ca incepe lucrarile la Esplanada, desi i-am explicat ca nu va obtine nici o aprobare pentru proiect pana nu se realizeaza un studiu de circulatie. Daca aducem 30.000 de oameni zilnic la acest viitor centru financiar-bancar fara a avea metrou in zona, o sa fie un dezastru. Noi am lansat un studiu referitor la linia de metrou care pleaca de la Piata Izvor, pe langa Palatul Parlamentului, acopera tot ce inseamna Unirii, pana la Piata Alba Iulia si apoi merge spre Basarabia, dar aceasta linie trebuie facuta inainte de a incepe lucrarile la Esplanada. Daca ei incep constructia, apoi municipalitatea vine din spate gafaind ca sa rezolve cu toate utilitatile, desi asta ar trebui facuta inainte.
Alta absurditate, ministrul Athanasiu a anuntat ca desfiinteaza unitatile militare si construieste locuinte, in conditiile in care la nivelul Capitalei este o cerere atat de mare de case pentru actualii chiriasi ce vor fi dati afara de proprietari. In jurul stadionul Ghencea sunt peste 140 de hectare de teren care apartin Ministerului Apararii. I-am spus ministrului sa lase municipalitatea sa construiasca 20.000 de locuinte pe acele terenuri, dar a motivat ca vor blocuri pentru armata. I-am promis ca ii dau 30% din locuinte, dar degeaba, asa ca municipalitatea a inceput sa achizitioneze locuinte de pe piata, atatea cate a putut.
» R.l.: Cum s-a ajuns la aceasta situatie?
A.V.: Municipalitatea nu mai are terenuri libere. In 2001-2004, ministerele "au furat" de la oras (totul a trecut la RAAPPS). Daca in momentul de fata un primar vine sa ceara teren sa construiasca o gradinita, nu avem de unde sa-i dam. Aproximativ 90% din proprietatatea municipalitatii este sub o forma de cerere de revendicare si nu se poate lua nici o decizie pana la solutionarea dosarului. In schimb, terenurile curate din punct de vedere juridic sunt la Ministerul Apararii, Transporturilor, Dezvoltarii si RAAPPS (28 de hectare libere la Romexpo).
» R.l.: Sa vorbim despre lucrarile care apartin municipalitatii. Ma refer la reabilitarea marilor artere de circulatie. Le terminati
la termenul anuntat?
A.V.: Pe 16 decembrie, la ora 8 dimineata, vor fi gata, adica utilajele vor fi scoase si se va putea circula, fara tramvaie insa.
» R.l.: De ce au inceput toate lucrarile in acelasi timp? Ati creat un haos in circulatie.
A.V.: Legea distinge ca nu poti demara un proiect pana nu ai finantarea asigurata. Daca nu am fila de buget aprobata, nu pot demara studiile de fezabilitate, nici licitatia pentru proiecte si executie. Din pacate, din bugetul Bucurestiului Primaria, Capitalei retine numai 32%, restul este al primariilor de sector. Din cei 32%, 60% se duc pe subventie directa la RADET si RATB, 28% sunt cheltuieli fixe si ramane un buget de dezvoltare de 12%. Pe executia anului 2006 asta a insemnat aproximativ 70 milioane de euro din bugetul Primariei Capitalei de 600 milioane euro. De aceea, cele 500 milioane obtinute din obligatiunile municipale au fost foarte utile pentru demararea proiectelor foarte importante.
» R.l.: Cum ati folosit banii din obligatiuni?
A.V.: Am obtinut acei bani, am facut licitatie, i-am schimbat la un curs de 39.000 lei, i-am plasat in depozite cu 10% (legea imi da voie ca banii din imprumuturi externe sa-i pot gestiona prin bancile comerciale). In executie, la doi ani de la emisiunea de obligatiuni, am utilizat 500 de milioane gratis, cu zero costuri, si am 11 milioane de euro venituri financiare suplimentare. Banii din depozite mi-au acoperit costurile. Pana acum nu numai ca plateam mult la credite, dar mai plateam si penalizari din cauza neutilizarii banilor. Datorita managementului financiar bun, Standard&Poors nu a declasat din punctul de vedere al ratingului municipalitatea (care a ajuns la ratingul suveran de tara), cu toate ca am promis ca vom consolida bugetul Bucurestiul. Totusi, acest lucru s-ar putea schimba, avand in vedere ca Bucurestiul este singura capitala europeana cu sapte bugete si sapte ordonatori de credite si nu are bugetul consolidat, pentru ca unitatea administrativ-teritoriala este municipiul, iar sectoarele sunt subdiviziuni administrativ-teritoriale, neavand personalitate juridica.
» R.l.: Totusi, si dupa terminarea tuturor reparatiilor la strazi
nu se rezolva problema traficului infernal.
A.V.: Dincolo de infrastructura nepregatita, aceeasi de dinainte de Revolutie, numarul masinilor a crescut de la 180.000 la 1,2 milioane, Bucurestiul fiind dincolo de capacitatea pe care ar trebui sa o aiba. De asemenea, 70% din probleme apar din cauza indisciplinei in trafic. Avem 62 de politisti in strada la 498 de intersectii semaforizate – este absolut inadmisibil. Problema fluidizarii traficului, ca si competente legale, apartine Brigazii Politiei Rutiere, subordonate Ministerului de Interne, nu noua, cum ar fi trebuit (revenim iar la acea situatie anacronica). Exista un proiect de lege, care din 2006 a fost supus dezbaterii publice de catre ministrul Blaga, privind trecerea serviciului de circulatie si paza si ordine la autoritatile locale, dar nu s-a ajuns la nici un rezultat.
» R.l.: Ce contine proiectul de management al traficului?
A.V.: Proiectul de corelare a semafoarelor, care vizeaza cele 100 de intersectii principale, aflat in implementare, se va incheia in mai 2008. Acesta are in vedere (spre deosebire de principiul actual in care semafoarele sunt corelate 50 km unda verde de parca am avea bulevarde libere) trei niveluri de prioritate, bazate pe dotarea mijloacelor de transport cu sisteme GPS si a infrastructurii stradale cu bucle de inductie: interventia de urgenta – salvare, politie, pompieri –, panoul de transport al RATB si ambuteiajele in trafic. Nu se poate pune in aplicare un asemenea sistem daca nu avem o infrastructura compatibila. La inceputul mandatului aveam 1.170 de interventii lunare in carosabil pe infrastructura mare – Apa Nova, Distrigaz, Electrica Rometelocm etc. Daca noi facem buclele de inductie in infrastructura si se intervine dupa aceea, nu mai putem conta pe un sistem de management al traficului. Reabilitarea pe care o facem in momentul de fata necesita o infrastructura de calitate ca sa putem introduce acest sistem. si revenim la durata lucrarilor: daca vroiam sa frezam stratul de uzura si arata impecabil tot Bucurestiul, in sase luni terminam. Acum infrastructura drumului si cea subterana sunt garantate 30-40 de ani, deci nu se va mai interveni asupra ei.
» 800 milioane euro pentru metrou, pierdute
"Puteam primi de la guvernul japonez un credit de aproape 800 milioane euro, cel mai mare acordat vreodata de ei, pentru proiectul referitor la extinderea metroului de la Piata Victoriei la Otopeni. Piata Victoriei devenea un mare centru internodal, cu check-in facut chiar acolo. Dar Orban a anuntat ca vrea sa faca o cale ferata spre Otopeni, ca este mai ieftin. Ceea ce nu stie Orban este ca institutia lui – Autoritatea Aeronautica – nu ii va da voie sa faca acest metrou la suprafata, pentru ca afecteaza siguranta aeronautica. Am cerut de doi ani si jumatate ca responsabilitatea pentru extinderea metroului sa revina municipalitatii. Ministerul Transporturilor nu va avea vreodata grija de metrou si de centura Capitalei, are alte prioritati. De acum doi ani, am dat drumul la studiile de fezabilitate ca sa stimulam extinderea metroului pe trei directii importante: Calea Rahovei-Colentina, Drumul Taberei-Pantelimon si Piata Victoriei-Otopeni, iar apoi spre sudul Capitalei. Mijlocul de mare capacitate este metroul, daca nu il extindem nu vom fluidiza in veci traficul. Transportul in comun trebuie sa se bazeze in principal pe metrou, mijloacele de transport de suprafata fiind complementare, trebuie sa indesim statiile de metrou (acum sunt la 1,2-1,4 km fata de 600-800 metri media europeana)", a declarat primarul Videanu.
» Senatul trimite Curtea de Conturi la Primaria Capitalei
Senatul a adoptat ieri o hotarare prin care solicita Curtii de Conturi sa efectueze un control la Primaria Capitalei si sa verifice modul in care au fost cheltuiti banii publici pe asfaltari si inlocuirea bordurilor. Primarul Adriean Videanu a declarat ca inspectorii Curtii de Conturi au finalizat in iulie controlul la Primaria Capitalei, iar raportul poate fi trimis Senatului. "Nu am niciun fel de problema sa vina inca o data, va fi acelasi rezultat. Sunt bineveniti, pot sa vina ori de cate ori doresc", a precizat Adriean Videanu. Acesta a afirmat ca firma sa nu a importat borduri si i s-a interzis, prin decizia AGA, sa participe la orice licitatie publica organizata de Primaria Capitalei. Aproape 80% din borduri sunt schimbate de primariile de sector. Bordurile scoase ajung la Administratia Strazilor, unde exista o evidenta la zi si sunt apoi reutilizate acolo unde se poate. Probleme sunt cu bordurile de granit, scoase intre anii ‘92-’96, despre care nu se mai stie nimic. Acestea au fost inlocuite cu borduri din beton, mai putin rezistente. "Fiecare primar isi asuma responsabilitatea. Cand am schimbat criteriile de calitate si garantia, constructorul si-a facut singur calculele si a decis sa utilizeze materiale de calitate", a declarat Videanu.
