Pentru miza de 9,5 milioane de euro, cât valorează terenul, în proces s-a cerut chiar declararea ca ilegală a Listei Monumentelor Istorice.
La finalul a patru ani de procese, instanțele de judecată au hotărât ca cele 10 ha pe care se află Necropola Romană de la marginea Galațiului să își păstreze statutul de monument istoric, protejat de prevederile Legii 422/2001, Legea Monumentelor Istorice. Tribunalul Sibiu a respins cererea prin care Piraeus Leasing România IFN SA a solicitat instanțelor clarificarea statutului juridic al celor 10 ha de la ieșirea din Galați spre Tecuci, cumpărate în leasing de un om de afaceri din Galați, iar efectul este că cele 10 ha își păstrează statutul juridic anterior, de monument istoric.
În paginile „României libere“ am mai scris despre odiseea celor zece hectare, declarate rezervație arheologică în 1985, după ce în 1974 arheologul Mihalache Brudiu a descoperit 93 de morminte ce dovedesc trecerea la creştinism a populaţiei daco-romane ce locuia pe teritoriul Galaţiului în urmă cu 1.900 de ani. Prin adresa 965/14.02.2005, Ministerul Culturii obliga Primăria Galați să îngrădească zona și să pună în valoare necropola din punct de vedere muzeal.
Primarul de atunci, Dumitru Nicolae, nu a luat în seamă adresa ministerului și, după doi ani, terenul a făcut obiectul unei retrocedări controversate, pentru care în 2008 chiar primarul Dumitru Nicolae a făcut plângere penală, cerând să fie anchetată chiar și șefa Direcției Juridice din primărie, Tincuța Pătruță. Restituirea celor 10 ha fusese cerută de Anton Bejan, care susținea că e moștenitorul a 10 ha de teren la Gura Siretului, la 2 km distanță. Avocatul lui Bejan, Mihai Căcescu, a depus la dosar o expertiză extrajudiciară, realizată la cererea clientului său, care muta hectarele lui Bejan pe locația necropolei. Complici ai revendicatorului au fost și angajații Direcției Juridice a Primăriei Galați, care au primit citații la cele 8 termene din proces și la expertiza judiciară, dar nu s-au prezentat.
Astfel, prin sentinţa 3654/27.04.2007, Judecătoria Galaţi i-a acordat lui Bejan dreptul de proprietate asupra celor 10 ha. De la Bejan, terenul a ajuns în proprietatea lui Eduard Căcescu, fiul avocatului, Petrică și Beatrice Croitoru şi Dorin și Aneta Radu. Ulterior, terenul a fost cumpărat de firma Proserv, a omului de afaceri Andrei Lişinschi, care a plătit 9,5 milioane euro pentru cele 10 ha. De fapt, terenul a fost cumpărat printr-un contract de leasing și așa a apărut ca parte în dosar și Piraeus Leasing Romania IFN SA. În acest context, societatea bancară a cerut clarificarea statutului juridic al terenului.
Miza procesului: dispariția monumentului istoric
În dosarul 5840/121/2012, Piraeus Leasing a deschis acţiune în instanţă la Tribunalul Galați împotriva lui Căcescu, Radu şi Croitoru, dar și împotriva Ministerului Culturii și Direcției pentru Cultură (DJC) Galați. Interesul reprezentanților băncii era de a obține o sentință prin care să se demonstreze că terenul nu e grevat de sarcină arheologică și poate face obiectul unor tranzacții imobiliare. Prin contractul de leasing, banca a devenit proprietar temporar al celor 10 ha. Faptul că acolo nu ar fi un monument istoric voiau să îl demonstreze și Căcescu, Croitoru și Radu, care au cerut instanței să declare ca fiind nelegal Ordinul nr. 2314/2004 al Ministerului Culturii privind aprobarea Listei Monumentelor Istorice. Tribunalul Galați le-a respins cererile. Piraeus Leasing a cerut strămutarea și dosarul a ajuns pe rolul Tribunalului Sibiu, care a respins cererea Piraeus Leasing, această decizie însemnând rămânerea celor 10 ha sub protecția Legii Monumentelor Istorice.
EFECTE. Proprietarul trebuie să pună în valoare necropola
În aceste condiții, Legea 422 îi obligă pe proprietarii terenului, Piraeus Leasing sau omul de afaceri Andrei Lișinschi, să pună în valoare monumentul istoric. „Situl arheologic, un important punct de referinţă pentru istoria antică a oraşului, va fi valorificat istoric, cultural, muzeistic, pe măsură ce proprietarul va dori să investească în acest sit. Despre latura penală, deschisă de Primăria Galaţi în anul 2008, ştim doar că dosarul încă se află în lucru la Inspectoratul de Poliţie Galaţi“, ne-a declarat Marius Mitrof, consilier în cadrul DJC Galați.
