Comisia Europeană a cerut clarificări Bulgariei vizând posibila modificare a statutului porţiunii de gazoduct South Stream ce va tranzita ţara vecină şi care l-ar putea scoate de sub jurisdicţia europeană.
Este vorba de un amendament propus la legea energiei care ar modifica statutul tronsonului gazoductului South Stream de pe teritoriul bulgar, acesta devenind “interconector”, ceea ce l-ar scoate de sub jurisdicţia UE, relatează Novinite. În decembrie 2013, Comisia a cerut ţărilor participante la proiectul South Stream (aduce gaze ruseşti ocolind Ucraina), inclusiv Bulgariei, să renegocieze acordurile bilaterale cu Rusia, astfel încât să respecte legislaţia comunitară. Comisia Europeană este îngrijorată că modificările avute în vedere au rolul să confere segmentului bulgăresc al South Stream un statut aparte, pentru a nu mai fi supus legislaţiei UE, îngrijorare amplificată probabil în urma crizei din Crimeea, pe fondul dependenţei cunoscute a Europei de gazele ruseşti. Ministrul bulgar al Energiei, Dragomir Stoinev, a primit o scrisoare din partea comisarului pentru Energie, Gunther Oettinger, în care acesta cere clarificări legate de modificările legislative propuse. Executivul UE a precizat că nu este vorba despre o procedură legală împotriva Bulgariei, întrucât amendamentul nu a fost votat în Parlament.
Ce urmăresc ruşii cu South Stream
Gazoductul va livra gaze ruseşti către Austria, tranzitând Marea Neagră, Bulgaria, Serbia şi Ungaria. Acţionarii South Stream sunt Gazprom (50%), grupul italian Eni (20%), Wintershall Holding din Germania şi EDF din Franţa (15% fiecare). Italia este unul dintre principalii clienţi ai gazelor ruseşti, importând anul trecut de la Gazprom 15,1 miliarde metri cubi de gaze, uşor peste consumul anual al României. Pentru Gazprom, proiectul South Stream are rolul de a diversifica rutele de export către Europa. Gazoductul a rămas fără concurent o dată cu abandonarea proiectului Nabucco, ce urma să transporte gaz azer spre Europa, proiect din care făcea parte şi România, prin compania Transgaz. În prezent, cea mai mare parte din gazul rusesc vândut în Europa trece prin Ucraina. Disputele dintre Kiev şi Moscova privind preţul gazelor şi tarifele de transport au afectat de mai multe ori livrările de gaze către Europa, cel mai recent la începutul anului 2009. Tensiunile s-au amplificat între timp, în urma schimbării regimului de la Kiev şi a anexării Crimeii de către Rusia.
Obiecţiile Comisiei Europene
Acordurile interguvernamentale între Rusia şi ţările de tranzit încalcă mai multe reguli europene. De exemplu, Gazprom va fi în cadrul proiectului atât producător, cât şi distribuitor de gaz, fapt ce contravine cu regula UE de separare a celor două activităţi, pentru încurajarea concurenţei. Totodată, South Stream urmează să transporte doar gaze ruseşti, în timp ce UE cere ca astfel de proiecte să fie deschise şi altor companii. Comisia critică şi cum vor fi stabilite tarifele, susţinând că, potrivit legislaţiei UE, acest rol trebuie să revină unui manager independent, şi nu Gazprom. Construcţia conductei a început deja în Rusia, Bulgaria şi Serbia, iar Comisia nu poate să oprească acest proces, a declarat în decembrie un purtător de cuvânt al instituţiei, precizând că legislaţia UE va fi încălcată atunci când vor începe livrările de gaze.
