Tensiuni rasiale în Statele Unite

După măcelul din Dallas comis joi, preşedintele Barack Obama a făcut apel la unitate, dar ţara este divizată după decesul a doi afro-americani ucişi de poliţie şi noi ciocniri au avut loc pretutindeni în SUA.

Fostul soldat de culoare care a ­deschis focul asupra unei adunări paşnice a poliţiştilor în oraşul american, omorând cinci dintre ei şi rănind alţi şapte, plănuise şi alte atacuri, potrivit şefului poliţiei din Dallas. Acest bărbat de 25 de ani, Micah Johnson, „avea alte proiecte devastatoare” şi pregătise bombe, aşa cum a declarat chiar el în timpul negocierilor cu forţele de ordine. Poliţia a descoperit la domiciliul său din Mesquite, un cartier din Dallas, material pentru fabricarea bombelor, puşti, muniţie şi un carnet cu tactici de luptă. „Materialul era suficient pentru a produce bombe cu efecte de­vastatoare în oraş şi în regiunea de nord a Texasului”, a precizat şeful poliţiei din Dallas, David Brown. Johnson a planificat atacul înaintea morţii a doi afro-americani sub gloanţele poliţiei, în Louisiana, marţi, şi în Minesota – miercuri. Aceste morţi filmate de martori au şocat profund America.

În timpul confruntării cu forţele de poliţie, Johnson a fost ucis de o bombă activată de un robot. „Ne minţea, râdea de noi, cânta şi întreba câţi poliţişti a lichidat, spunând că vrea să ucidă în continuare şi că are bombe”, a precizat David Brown, subliniind că negocie­rile nu progresau deloc pentru că „era decis să ucidă alţi poliţişti şi, fără acţiunea noastră, ar fi ucis alţii”.

Noi arestări – 160 persoane – au avut loc duminică la Baton-Rouge (Louisiana), oraşul unde Alton Sterling, un afro-american, a fost doborât de doi poliţişti albi. DeRay McKesson, activist al mişcării Black Lives Matter (li­teral „Vieţile negrilor contează”), a fost arestat sâmbătă şi eliberat a doua zi. În Minnesota, unde Philando Castile a fost rănit mortal miercuri în timpul unui banal control rutier, o manifestaţie a degenerat în noaptea de sâmbătă spre duminică, manifestanţii aruncând cu pietre şi refuzând să părăsească o axă  rutieră. 21 de poliţişti au fost răniţi.

Răzbunare

La câteva zile după atacul sângeros din Dallas, oraşul este încă în stare de şoc, se reculege, dar este sub tensiune, poliţia primind ameninţări anonime. Poliţia şi FBI continuă ancheta asupra personalităţii trăgătorului – acesta a acţionat singur şi voia să ucidă poliţişti albi pentru a răzbuna violenţele făcute negrilor. El a efectuat şase ani în armata americană, din care nouă luni în Afganistan. A fost trimis acasă din cauza hărţuirii sexuale a unei femei-soldat din armată. Singuratic, a fost văzut de vecini făcând exerciţii de antrenament militar.

Joi seară, îmbrăcat cu o vestă de luptă, a tras asupra a 14 persoane, din care 12 ofiţeri de poliţie, ucigând 5 dintre ei.

Robocop, o realitate

Măcelul din Dallas a adus poliţia în era Robocop. Poliţia a recurs la un robot pentru dezamorsarea bombelor, asupra căruia a instalat o încărcătură explozivă ce a ucis bărbatul prezentat ca ucigaşul celor cinci poliţişti. O tehnologie care pune numeroase probleme de etică şi reaminteşte filmul Robocop, demonstrând considerabile progrese făcute în domeniul roboţilor militari. Este vorba de o premieră în poliţie, această tehnică nefiind încă folosită de forţele de ordine ame­ricane. Potrivit Reuters, cel puţin 451 de roboţi care dezamorsează  bombe au fost distribuiţi de Pentagon din 2005 serviciilor poliţiei federale şi locale.

O estimare a Drone Center, la Universitatea Bard College din New York, peste 200 de servicii de poliţie locală, federală şi la nivel de state au primit cel puţin un robot pentru dezamorsarea  explozibililor în cadrul lichidării stocurilor organizate de Pentagon.

Probleme juridice

Experţii în tehnologie militară estimează că utilizarea unui robot pentru a ucide o persoană are implicaţii considerabile, atât tehnologice, cât şi judiciare, pentru forţele poliţiei secolului 21. Transferul de echipament militar către serviciile de poliţie civilă în cadrul programului 1033 a fost reexaminat după moartea lui Michel Brown, în august 2014, ucis de un agent de poliţie din Ferguson, în Missouri.

Preşedintele Obama a emis atunci un decret pentru reducerea programului. De la intrarea în vigoare a decretului, la 1 octombrie 2015, serviciile de poliţie au înapoiat 126 de vehicule blindate, 138 de lansatoare de rachete şi 1.623 de baionete, arată purtătorul de cuvânt al agenţiei de logistică a Apărării, Michelle McCaskill. Ronal Serpas, fost şef al poliţiei la New Orleans, în Louisiana şi la Nashville, în Tennessee, estimează: „Nu putem ignora faptul că situaţia a degenerat puţin, există depăşirea măsurii din partea micilor servicii de poliţie”.