De când ziarele şi agenţiile de ştiri şi-au mutat tot mai mult activitatea pe internet, prolifereazǎ obiceiul plasǎrii unor întrebǎri de opinie la care vizitatorii site-ului sunt invitaţi sǎ rǎspundǎ. Practica este prezentǎ şi în medii care, altfel, sunt cu totul respectabile. Rezultatul seamǎnǎ cu cel al unor sondaje de opinie, pentru cǎ se prezintǎ o întrebare, nişte variante de rǎspuns şi nişte procentaje. Uneori, ni se comunicǎ şi numǎrul rǎspunsurilor contabilizate, şi el poate fi de ordinul miilor. Aici e pericolul – cititorul grǎbit sau neavizat poate crede cǎ ele chiar sunt sondaje de opinie, mai ales cǎ nu rareori chiar poartǎ titulatura de “sondaj”.
Deosebirea esenţialǎ faţǎ de un sondaj veritabil constǎ în faptul cǎ cel din urmǎ presupune investigarea unui numǎr de persoane care constituie un eşantion reprezentativ (aleator sau nu), adicǎ o mulţime de indivizi care reproduce structura populaţiei din care a fost extras. Cu alte cuvinte, într-un bun eşantion reprezentativ pentru populaţia României, proporţiile femeilor, persoanelor cu studii superioare, maghiarilor etc. vor fi aproximativ egale cu cele înregistrate în întreaga populaţie. Pentru a se îndeplini aceastǎ condiţie, indivizii din eşantion vor fi selectaţi (dupǎ anumite reguli) de cǎtre cercetǎtor, deci în nici un caz nu se vor autoinvita.
Atunci când întrebarea este pusǎ pe un site ce poate fi accesat de oricine, apartenenţa la mulţimea respondenţilor depinde de voinţa vizitatorului site-ului, nu de o metodǎ ştiinţificǎ de selecţie. Unii se apǎrǎ, spunând cǎ distribuţia rǎspunsurilor ar fi reprezentativǎ pentru utilizatorii respectivului mediu de comunicare. Nici mǎcar asta nu e adevǎrat, cǎci nu oricine viziteazǎ un site doreşte sǎ rǎspundǎ, din motive diferite: este sau nu interesat de temǎ, face sau nu parte din categoria “militanţilor” (persoane care doresc ca opinia lor sǎ fie cunoscutǎ)… Alţii pretind cǎ ce fac ei ar fi tot sondaje, dar… online. Ca sǎ-i liniştim, trebuie sǎ le spunem cǎ metoda sondajului online exclude recrutarea prin autoinvitare. Un sondaj online veritabil utilizeazǎ, de obicei, paneluri de persoane care şi-au exprimat acordul de a fi contactate în acest scop, din care extrage eşantioanele reprezentative.
Ca sǎ rezumǎm, cifrele obţinute în urma contabilizǎrii rǎspunsurilor înregistrate prin metoda televotului nu au nici o semnificaţie; singurul merit al acestei activitǎţi este cǎ-i foarte ieftinǎ – prea ieftinǎ pentru a nu fi şi periculoasǎ.
Acesta este şi motivul pentru care în mediile audiovizuale aceastǎ practicǎ este riguros reglementatǎ; art. 71 (2 şi 3) al Codului audiovizualului (Decizia 220/2011 a CNA) spune: “Indiferent de modalitatea de interogare a publicului, televotul sau sondajul propriu, de genul vox pop, organizat şi prezentat de cǎtre furnizorul de servicii media audiovizuale, trebuie sǎ respecte urmǎtoarele reguli: […] c) sǎ difuzeze, în cadrul invitaţiei adresate publicului de a participa la televot sau la sondaj, precum şi la prezentarea rezultatelor, menţiunea «televotul/sondajul nu este reprezentativ pentru opinia publicǎ şi nu are valoarea unui sondaj de opinie». […] În cazul invocǎrii rǎspunsurilor primite din partea publicului pe o anumită temǎ, radiodifuzorii vor menţiona numǎrul total de mesaje primite, indiferent de mijloacele de comunicare utilizate”. Între noi fie vorba, nici în audiovizual nu este respectatǎ norma, cǎci multe televiziuni care practicǎ televotul (de obicei, prin sms cu tarif special) ascund cu pudoare numǎrul rǎspunsurilor primite.
Aparent, lucrurile ar deveni în regulǎ dacǎ ar dispărea titulatura “sondaj” şi ar apǎrea avertizarea privind lipsa de reprezentativitate. Dar nu e chiar aşa. Cititorul grǎbit va remarca cifrele (sǎ zicem, “80% spun cǎ mâine o sǎ fie soare”), nu e sigur cǎ va înţelege prea bine ce e cu lipsa de reprezentativitate şi va reţine cǎ n-are rost sǎ-şi care umbrela. Urmele dezinformǎrii se vor şterge de-a binelea atunci când un alt mediu va cita: “Conform…, 80%…”. Şi, de cele mai multe ori, nu-i vorba doar de ploaie. În felul acesta, nevinovatele întrebǎri la care suntem invitaţi sǎ rǎspundem cu un simplu click pot deveni metode de manipulare a opiniei publice.
