Statul român poate semna contractul pentru finanţarea lucrărilor de extindere a digului de larg din portul Constanţa, cea mai importantă investiţie din zonă, un proiect de aproape 150 milioane de euro.
Curtea de Apel Bucureşti a respins irevocabil contestaţia SC Grup Servicii Petroliere SA, firmă controlată de omul de afaceri Gabriel Comănescu şi care, în asociere cu o altă companie implicată în lupta pentru digul de larg, Jan de Nul NV, a „atacat” aşa-numitul raport numărul 5, în fapt ultima expertiză care a dat drept câştigătoare a licitaţiei pentru dig o altă firmă concurentă, Van Oord. Astfel statul român, prin compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, poate încheia contractul de finanţare, în valoare de aproape 150 de milioane euro, pentru extinderea digului.
Telenovela digului de nord
Digul de nord, sau digul de larg, este cea mai lungă construcţie hidrotehnică din portul Constanţa şi apără navele care intră şi ies de acţiunea curenţilor şi a vântului. Pentru îmbunătăţirea siguranţei navigaţiei la intrarea în port, acest dig trebuie prelungit cu aproximativ un kilometru, situaţie în care navele din rada interioară ar fi complet ferite de furtuni. În februarie 2010 administraţia portului a lansat licitaţia pentru atribuirea acestei lucrări, în valoare de peste 642 de milioane de lei. Licitaţia s-a transformat într- o adevărată telenovelă.
Germanii au câştigat, dar au renunţat
Puţini ştiu că, de fapt, câştigătoarea iniţială a licitaţiei nu a fost nici una dintre cele trei companii care astăzi se luptă în instanţă, ci compania germană Josef Möbius Bau GmbH. Restul ofertanţilor au contestat imediat licitaţia, invocând faptul că desemnarea câştigătorului nu s-a făcut corect. Germanii au renunţat ulterior la contract, motivând înrăutăţirea condiţiilor economice, care au făcut ca oferta iniţială de 80,5 milioane de euro, făcută la prima licitaţie, să nu mai stea în picioare. Möbius s-a retras oficial din această afacere în toamna anului trecut, lucru care a dat apă la moară celorlalte trei companii, fiecare revendicându-şi dreptul de a fi desemnată câştigătoare. Au urmat mai multe reevaluări ale punctajelor, cinci expertize, iar în final totul s-a lămurit în instanţă. Impropriu spus lămurit pentru că doar la Curtea de Apel Bucureşti au fost înregistrate nu mai puţin de 11 procese deschise de unii împotriva celorlalţi şi împotriva statului român de către ofertanţi. În fine, această decizie irevocabilă dă posibilitatea statului român să semneze în sfârşit contractul.
La un pas de pierderea banilor
Indiferent de rezultatul acestui lung şir de procese, care a început în 2010, imediat după prima licitaţie organizată de CANPMC pentru acest obiectiv, indiferent de compania care a câştigat în cele din urmă licitaţia, este important pentru statul român că a reuşit, chiar şi în ultima clipă, să salveze cea mai importantă investiţie finanţată din bani europeni din portul Constanţa. Dacă acest şir de procese nu se încheia în prima parte a acestui an, începând cu 30 iunie 2013 linia de finanţare era închisă oficial, iar portul ar fi rămas în imposibilitatea de a face investiţia.
Magnet pentru milionari
Proiectul a atras unii dintre cei mai importanţi oameni de afaceri din ţară, chiar dacă firmele lor aveau sau nu experienţă în domeniu. Peste 60 de firme din lume s-au arătat interesate de proiect, iar 11 au cumpărat caietul de sarcini. Printre acestea s-au remarcat Romstrade SRL, deţinută de Nelu Iordache, care acum are probleme cu justiţia, Josef Möbius Bau, care a dragat canalul Bâstroe, dar şi Tehnologica Radeon, controlată de Theodor Berna.
O provocare pentru ingineri
Digul de larg va fi una dintre cele mai mari investiţii în infrastructură realizate în judeţul Constanţa. Potrivit unor experţi consultaţi de „România liberă”, pentru realizarea sa va fi nevoie în total de aproximativ trei milioane de tone de piatră şi de 150.000 mc de prefabricate. Cele mai mari blocuri de piatră vor avea circa trei tone. Numai pentru transportarea materialelor în port va fi nevoie de circa două luni de muncă.
Se extind capacităţile portuare
Prin prelungirea cu 1.050 de metri, digul de larg va ajunge la lungimea proiectată iniţial, de 5.900 de metri. „Prin finalizarea digului de larg din portul Constanţa se urmăresc îmbunătăţirea condiţiilor de exploatare şi a siguranţei navigaţiei, precum şi reducerea efectelor distructive ale valurilor asupra infrastructurii existente în bazinul portuar”, spun reprezentanţii CN Administraţia Porturilor Maritime. Există însă voci care spun că proiectul este mult prea costisitor şi nefolositor, mai ales că portul Constanţa nu foloseşte în prezent nici măcar jumătate din capacitatea pentru care a fost proiectat.
