„Seismul” provocat de intrarea in faliment a Bancii Turco-Romane (BTR) produce inca „replici”. La Timisoara, doi dintre fostii clienti ai bancii sunt nominalizati de organele de ancheta printre debitorii care au avut o „contributie” importanta la falimentarea unitatii. Este vorba despre doi oameni de afaceri turci, tata si fiu, care, dupa ce au beneficiat de un credit impresionant de cateva sute de mii de dolari s-au facut nevazuti.
Ofiterii Serviciului de Investigare a Fraudelor (SIF) din cadrul Inspectoratului Judetean de Politie au declansat o ampla ancheta impotriva celor doi, dupa ce initial procurorii Parchetului de pe langa Judecatoria Timisoara au dat solutia de neincepere a urmaririi penale.
NUP pentru inselaciune, IUP pentru bancruta frauduloasa
Evolutia investigatiilor din acest dosar este extrem de ciudata. Potrivit politistilor, cei doi asociati si administratori ai firmei „Prowund” SRL Timisoara, Attila Ozler (57 ani) si Cem Ozler (31 ani), amandoi cu domiciliul legal in Istanbul (Turcia), au contractat, inca din 1995, un credit imens, de 950 de milioane de lei, echivalentul la acea data a aproape o jumatate de milion de dolari (potrivit BNR, moneda americana era cotata atunci la un curs mediu anual de 2.033 lei). Banii nu au mai fost restituiti, iar ca urmare au fost sesizate organele in drept. Desi plangerea a fost depusa inca din 1996, in mod curios ancheta in acest caz a fost declansata abia in 2003, timp suficient ca cei doi suspecti sa dispara cu bani cu tot.
Si mai interesant este faptul ca, in pofida prejudiciului imens, descoperit abia in momentul in care la Banca Turco-Romana s-a declarat falimentul, initial, organele de urmarire penala de la Parchetul local au dat NUP (neinceperea urmaririi penale) pentru infractiunea de inselaciune.
Ulterior, instanta de judecata a infirmat solutia, in conditiile in care Ð desi aveau toate instrumentele legale la indemana Ð procurorii nu au „observat” ca in dosar exista indicii pentru declansarea actiunii penale, daca nu pentru inselaciune, atunci in mod cert pentru bancruta frauduloasa. Intre timp, s-a solicitat intrarea in faliment si a firmei detinute in Timisoara de cei doi debitori turci, insa cand sa se procedeze la recuperarea a unei parti din bunurile gajate in favoarea bancii pentru acoperirea creditului, utilajele nu au mai fost gasite.
Afaceri cu cherestea
Potrivit declaratiilor facute de unii dintre politistii care au lucrat la acest caz, cercetarea a fost extrem de dificila. Pe de-o parte, ancheta a fost mult ingreunata de absenta faptuitorilor (cei doi asociati turci „volatilizandu-se” intre timp), iar pe de alta parte o serie de acte si inregistrari contabile extrem de importante au disparut fara urma. Printre aceste documente, despre care exista indicii ca ar fi fost distruse cu buna stiinta de patroni, se aflau si actele cu mijloacele fixe gajate in favoarea bancii.
Este vorba Ð sustin anchetatorii Ð de cinci utilaje foarte scumpe, folosite la prelucrarea cherestelei (acesta fiind, de altfel, si obiectul de activitate al firmei celor doi turci), care au disparut si ele fara urma. Asta, in ciuda faptului ca, potrivit dispozitiilor legale, bunurile gajate nu pot fi instrainate pana cand datoria nu este stinsa.
Asa se face ca, dupa balbe, NUP-uri si alte tergiversari, actiunea penala impotriva celor doi turci, care au contribuit la devalizarea BTR cu aproape 500.000 de dolari, a inceput dupa mai bine de noua ani de la comiterea faptelor, organele de ancheta penala timisorene reusind sa inregistreze un adevarat „record”.
Culmea e ca, desi IPJ anunta inca din luna martie a acestui an ca vor fi facute demersuri pentru darea in urmarire locala si generala a cetatenilor straini, numele celor doi „tepari” nu se regaseste printre cei cautati de politie. Si asta, deoarece Ambasada Turciei nu a comunicat pana acum datele solicitate in legatura cu cetatenii disparuti.
