Constănţenii cu bani vor plăti o taxă de habitat mai mare cu 333%, începând chiar cu data de 1 ianuarie 2013. Bogat înseamnă, potrivit consilierilor locali, care au votat ieri hotărârea, în şedinţă extraordinară, persoana care câştigă mai mult de 1.300 de lei pe membru de familie. Concret, o familie de 4 persoane cu un venit de 5.200 de lei pe lună va plăti, lunar, o taxă de habitat de 40 de lei, adică 480 de lei. Taxa reprezintă cheltuielile cu strângerea gunoiului. Pentru familiile cu venituri între 0 şi 310 lei pe membru, cheltuiala rămâne aceeaşi ca anul trecut, adică 3 lei pe lună de persoană. Cei cu venituri între 314 şi 540 de lei plătesc 4 lei, între 541 şi 900 de lei plătesc 5 lei, iar între 901 şi 1.300 de lei plătesc 8 lei.
De ce este nevoie de majorare
„De 12 ani, de când sunt eu primar, taxa de habitat este subvenţionată”, a spus ieri primarul Radu Mazăre. Concret, din 10 lei, cât ar costa real colectarea şi depozitarea gunoiului, constănţenii au plătit, până anul trecut, numai 3 lei. Este vorba despre sume lunare pe membru de familie. De ce este nevoie de această majorare? Pentru că bugetul Constanţei este din ce în ce mai sărac. „Încasările în luna ianuarie 2013, comparativ cu luna ianuarie 2012, din impozitul pe venitul global sunt cu 60 miliarde lei vechi mai mici”, a declarat Virginia Uzun, şefa Serviciului Public de Taxe şi Impozite din cadrul Primăriei. Marcela Frigioiu, directorul economic al Pimăriei, a adăugat că, de la 1 ianuarie 2013, potrivit unei hotărâri de guvern, 30% din taxa de transferuri pe proprietăţi se duce la bugetul de stat. În Constanţa, anul trecut din această taxă s-au încasat la bugetul local 85 miliarde lei vechi, deci decizia guvernului PSD Ponta este o lovitură grea dată oraşului Constanţa (şi nu numai), condus tot de lideri PSD.
Un fenomen ilegal, tolerat de Primăria Constanţa
Taxa pentru gunoi mai creşte din două motive, a explicat Radu Mazăre. În primul rând, groapa de gunoi, proiectată în anul 1991, este la 20 km distanţă de oraş, implicit costurile cu transportul fiind mari. Al doilea motiv sunt turiştii care se cazează ilegal în Constanţa. „Vara, toţi cei care vin şi se cazează în gazdă produc gunoi. Ştim acest fenomen şi îl tolerăm, chiar dacă sunt cazaţi la negru. Nefiind declaraţi, nici nu plătesc taxă pentru gunoi”, a spus edilul.
Subvenţionarea, unică în ţară
Aşa s-a ajuns ca la Constanţa gunoiul să coste între 3 şi 10 lei pe membru de familie pe lună, după cum am prezentat mai sus. Întrebat de RL ediţia de SE, Radu Mazăre a declarat că nu mai are ştiinţă ca în alt oraş din ţară să se aplice plata subvenţionată a taxei pentru colectarea şi depozitarea deşeurilor. A prezentat însă câteva tarife practicate în alte oraşe. Cel mai scump tarif din România pentru strângerea gunoiului este practicat în Giurgiu şi este de 10 lei. Aşadar, persoanele care nu primesc subvenţii în Constanţa vor plăti cel mai mare tarif din ţară. Potrivit primarului constănţean, în sectorul 3 din Bucureşti se plătesc 9 lei, în Timişoara 8,93, în Tulcea 9,2, în Arad 7 lei.
Arad este un caz interesant pentru Constanţa. Aici, spune primarul Mazăre, taxa pentru gunoi este de 7 lei. Pe pagina de internet a Primăriei Arad se arată însă că, de la 1 octombrie 2012, societatea care asigură salubritatea în oraş a modificat tarifele, ţinând cont de rata inflaţiei pentru anii 2010 şi 2011. Astfel, tarifele sunt de 2,98 de lei pe lună fără TVA pentru tariful pentru precolectare, colectare şi transport al deşeurilor municipale şi de 0,54 euro/persoană/lună fără TVA pentru tariful pentru depozitare a deşeurilor municipale. În total, 6,39 de lei cu tot cu TVA. Spuneam că este interesantă comparaţia pentru că salubritatea în Constanţa şi în Arad este asigurată de aceeaşi societate. Diferenţa este că în Arad societatea de salubritate are contract direct cu beneficiarii, persoane fizice sau juridice, şi nu cu primăria. „Ne gândim să facem acelaşi lucru şi la Constanţa”, a spus Mazăre, care a subliniat însă că, dacă se va întâmpla aşa, nu va mai putea acorda subvenţii.
Cum se va aplica
Modul de aplicare a hotărârii privind subvenţionarea taxei de habitat nu este încă foarte clar. În hotărârea de consiliu se spune că se va folosi baza de date de la la subvenţionarea căldurii. Căldura este subvenţionată într-un fel pentru cei din sistemul centralizat, în alt fel pentru cei cu lemne sau gaze naturale. Alţii nici nu au depus cereri de subvenţii. Toţi cei care sunt îndreptăţiţi vor putea depune cereri la primărie, probabil la birourile de pe strada Ecaterina Varga. Cel mai probabil acolo vă veţi adresa şi dacă vi se modifică veniturile pe parcursul anului. Nu se ştie însă cum vă va da banii înapoi primăria, dacă vă deplasaţi spre altă scală de subvenţii. În plus, în hotărâre se păstrează restricţiile impuse de Guvernul Boc! Astfel, cei care au peste 3.000 de lei în bancă sau maşini peste 1.600 cmc nu ar beneficia de subvenţie. Mazăre a declarat, la finalul şedinţei, că acest lucru se va rezolva şi în final aceste categorii vor primi de asemenea subvenţie, dacă se încadrează în normele de venit.
Taxele şi impozitele locale nu se modifică
În aceeaşi şedinţă, consilierii au hotărât ca taxele şi impozitele locale să nu se modifice, nici pentru persoane fizice, nici pentru persoane juridice. Astfel, constănţenii vor plăti aceleaşi valori ca în 2012 pentru case şi terenuri. Reprezentanţii primăriei spun că acest lucru nu se întâmplă decât în două mari oraşe din ţară: Constanţa şi Bucureşti (aici însă hotărârea nu este încă adoptată). Spre deosebire, multe alte oraşe au modificat aceste taxe, cu valori care pot ajunge până la 26% în Arad, 20% în Timişoara (numai pentru persoane juridice, la fizice rămâne neschimbat), 16% în Sibiu (26% pentru clădiri şi terenuri pentru persoane juridice), 16% în Iaşi.
Cresc taxele pentru buletine şi permise
Reprezentanţii primăriei au spus că mai există o categorie de taxe care vor fi majorate cu 16%. Majorarea e obligatorie pentru că este stabilită de Guvern, deşi veniturile se duc la bugetul local. E vorba despre aşa-zisele taxe extrajudiciare. Cele mai cunoscute sunt cele pe care le plătim pentru eliberarea buletinelor, a permiselor de conducere, a certificatelor de producător, dar şi pentru înregistrarea vehiculelor la înmatriculare.
„Urmează un nou an de criză”
Radu Mazăre nu este optimist în legătură cu anul 2013, deşi PSD a ajuns la guvernare. „Eu cred că urmează un nou an de criză, în care lucrurile nu merg strălucit, şi cred că, cu o chiverniseală foarte strictă, vom reuşi să încheiem anul fără a mări taxele şi impozitele”, a spus primarul. În cel mai bun caz, bugetul va fi la aceeaşi valoare cu cel de anul trecu. Acesta a afirmat că din majorarea taxei de habitat primăria va încasa în plus circa 120 de miliarde de lei vechi. Banii sunt necesari pentru a susţine proiectele primăriei, şi anume pasarela din Mamaia, cartierul de locuinţe sociale Henri Coandă, parcarea supraetajată de la Spitalul Judeţean.
Surpriză: liberala Anca Marcu l-a contrat pe Mazăre
Pe lângă clarificările aduse taxelor şi impozitelor, şedinţa de ieri a adus şi o premieră: un conflict verbal destul de dur între consilierul PNL Anca Marcu şi primarul Mazăre, pe de o parte, dar şi viceprimarul Gabi Stan. Anca Marcu a declarat că nu înţelege de ce primarul a declarat şi în octombrie, şi în noiembrie, că nu va majora taxele locale, iar acum o face. Ea a mai spus că primarul ştia încă de pe atunci care este situaţia bugetului. În plus, a prezentat şi un calcul consilierilor: o bătrână cu pensie de 1.400 de lei care plăteşte 200 de lei impozit pe casă ar fi plătit, dacă se majorau taxele şi impozitele locale, 232 de lei, deci cu 32 de lei mai mult. Va plăti 200 de lei, pentru că nu s-au majorat taxele locale, însă va achita mult mai mult pentru taxa de habitat: 120 de lei, în loc de 36, deci cu 84 de lei mai mult. Pensionara din exemplu este nevoită să scoată cu 52 de lei mai mult pe an. „Să fim corecţi şi să păstrăm taxa de habitat la 3 lei”, a cerut ea. „Liberalii vor ca cei cu BMW şi Audi să aibă gunoi subvenţionat”, a replicat Mazăre. Acesta a amintit şi ceea ce scriam mai sus, şi anume că bugetul local este mai mic, inclusiv din cauza unor măsuri luate de Guvernul Ponta. Anca Marcu nu a ratat prilejul de a aminti că premierul este PSD-ist, moment la care Radu Mazăre a replicat că ministrul de finanţe este liberal. De asemenea, la o declaraţie a viceprimarului Gabi Stan, i-a replicat acestuia subliniind atât necesitatea unei exprimări logice, cât şi nevoia de a menţine un bun simţ al discuţiei. Hotărârea de consiliu privind taxele locale a fost votată de 20 de consilieri PSD. S-au abţinut de la vot atât cei doi consilieri PDL prezenţi (Sorina Tuşa şi Iustin Fabian Roman), cât şi cei doi consilieri liberali (Anca Marcu şi Radu Matei).