Balticii şi polonezii cer o prezenţă mai mare a forţelor NATO şi vor discuta despre crearea unui sistem regional de apărare aeriană la reuniunea miniştrilor Apărării de la Bruxelles.
Reuters precizează că liderii ţărilor baltice şi Poloniei se tem că forţa NATO prevăzută să fie desfăşurată pe teritoriile lor este prea mică şi simbolică pentru a descuraja un atac al Rusiei, anexarea Crimeii din 2014 fiind încă vie în memoria acestor foste state din blocul sovietic. Şi intenţionează să facă presiuni asupra miniştrilor Apărării din ţările membre NATO reuniţi marţi şi miercuri la Bruxelles pentru a fi ajutate să construiasdcă un sistem de apărare aeriană contra avioanelor şi rachetelor ruse.
Este însă vorba despre o etapă foarte sensibilă, susceptibilă să fie condamnată de Moscova ca o dovată în plus a unei strategii NATO care îi ameninţă frontierele.
Întrebat despre probabilitatea unei agresiuni din partea Rusiei în ţările baltice, ministrul lituanian al Apărării, Juozas Alekas, a declarat pentru Reuters; „Nu o putem exclude… ruşii ar putea exersa la frontiere, apoi să treacă la o invazie în câteva ore“. Lituania, Letonia şi Estonia se consideră pe linia frontului în orice conflict potenţial cu Moscova şi declară că îşi vor pune armatele pe picior de război, ceea ce înseamnă că vor putea fi mobilizate aproape imediat.
Miniştrii Apărării din ţările membre NATO au juns deja la un acord asupra unei noi forţe multinaţionale de 4.000 de militari pentru ţările baltice şi Polonia, care susţin însă că această forţă trebuie să fie mai amplă şi evocă eforturile Rusiei pentru dezvoltarea unei capacităţi „anti-acces“ în enclava Kaliningrad, situată între Lituania şi Polonia, folosind rachete şi submarine pentru oprirea deplasării de către NATO de forţe suplimentare în ţările baltice.
Agresiune aeriană probabilă
Balticii vor de la Alianţa Nord-Atlantică avioane de vânătoare purtătoare de rachete interceptoare pentru protejarea spaţiului lor aerian. Ministrul lituanian al Apărării, Juozas Olekas, precizează că „va trebui să oprim o eventuală agresiune în aer. Discutăm despre crearea unui sistem regional de apărare aeriană cu rază medie de acţiune, asemenea ca letonii, estonienii şi polonezii“.
Iar şeful Forţei estoniene de Apărare, lt. general Riho Terras a precizat că „prioritatea este înainte de toate apărarea spaţiului nostru aerian şi provocarea trebuie rezolvată comun cu aliaţii NATO“. Aceste apeluri necesită susţinerea guvernelor ţărilor membre NATO pentru întărirea aşa-numitei misiuni a „poliţiei aerului“, care interceptează regulat avioane ruseşti de vânătoare care survolează apele internaţionale apropiate ţărilor baltice. Acestea se bazează pe avioanele cu reacţie rapidă ale aliaţilor din NATO pentru patrularea spaţiului lor aerian, dar care nu au mandat de a înfrunta avioane inamice şi autorităţile lor susţin că este necesar să fie făcut mai mult pentru apărarea aeriană.
Naţiunile membre NATO din sudul continentului, axate pe fluxul necontrolat de migranţi şi statele ce apără frontierele Europei ar putea să fie reticente în acordarea mai multor resurse pentru flancul de est. În ce priveşte Rusia, Moscova insistă că nu reprezintă nici o ameninţare pentru fostele state sovietice.
Înalţi responsabili ai NATO declară că a vorbi despre un atac iminent din partea rusă este înşelător, opinie împărtăşită şi de Paris şi Berlin. Rusia a ţinut exrciţii inopinate în apropierea frontierelor cu ţările baltice, unde în 2014 au fost reuniţi 100.000 de militari. Colonelul danez Jakob Sogard Larsen, care deţine conducerea noului avanpost NATO în Lituania, declară că „lucrurile se văd altfel când trăieşti aici“.
Rusia racolează spioni
Responsabilii lituanieni acuză Rusia că încearcă să racoleze soldaţi lituanieni şi oameni de afaceri pentru a deveni spioni pentru Kremlin, intimidează diplomaţi şi dezinformează pe Internet şi la televiziuni. Procurorii se pregătesc să depună acuzaţii penale contra uui individ care declară că este ofiţer de rang înalt al serviciilor secrete ruse. El a fost arestat anul trecut când încerca să recruteze informatori. Desigur, Rusia neagă aceste activităţi.
Batalioanele NATO care fac parte dintr-un mijloc de disuasiune urmează să fie aprobate la apropiatul summit al Alianţei de la Varşovia, din iulie. Asta va implica forţe suplimentare prin rotaţie, echipamente şi o forţă „vârf de lance“ susţinute de forţa de reacţie rapidă a NATO de 40.000 de militari.
La finele lunii mai, după semnarea protocolului de acces între NATO şi Muntenegru, Rusia şi-a exprimat din nou îngrijorarea privind expansiunea spre Est a Alianţei militare Nord-Atlantice. Protocolul permite ţărilor din Balcani să participe la reuniunile NATO în calitate de observatori şi va trebui ratificat de parlamentele celor 28 de state membre NATO înainte ca Munenegru să devină al 29-lea membru al blocului militar.
