Haosul urbanistic din ultimii 20 de ani, care a făcut ca Galaţiul să arate ca un bazar oriental, este pe punctul de a fi legiferat de edili, prin aprobarea construcţiilor ridicate ilegal. Dezmăţul urbanistic care a urâţit oraşul este greu de descris în câteva cuvinte. În oraş există 10.500 de garaje construite pe spaţiile verzi din jurul blocurilor, dar şi 6.000 de chioşcuri, ridicate pe trotuare sau spaţiile verzi.
Mai există şi câteva sute de construcţii masive, cu câte 2-3 etaje, ridicate ilegal pe terenuri ale primăriei. Spre exemplu, chiar în axa centrală a şoselei de centură, a fost construită o benzinărie, dublată de o spălătorie auto. Acestea aparţin firmei senatorului PC Eugen Durbacă. La intersecţia bulevardului Coşbuc cu str Brăilei, a fost ridicat un bloc cu două etaje, „crescut” din chioşcul care în 1990 era sediul unei agenţii de turism. După ce a fost ridicată ilegal, construcţiei respective i-a fost acordată intrarea în legalitate. Mai sunt sute de astfel de clădiri ilegale. După ani de promisiuni că se va face ordine şi vor fi demolate clădirile ilegale, a fost demolată doar o pizzerie ridicată la doi metri de altarul Bisericii Mavromol.
Edilii vor legi împotriva haosului
Acum, edilii vor să legifereze haosul urbanistic. Pe ordinea de zi a ultimei şedinţe a Consiliului Municipal (CLM) Galaţi s-a aflat şi un „proiect de hotărâre privind intrarea în legalitate a unor construcţii edificate fără autorizaţie de construire”. Iniţiativa i-a aparţinut primarului Galaţiului, Marius Stan, care îşi pune problema doar din punct de vedere financiar, pentru că prin legalizarea construcţiilor-fantomă ar obţine plata chiriilor pe ultimii 5 ani: „Avem sute de construcţii edificate pe domeniul public.
Avem două soluţii: prima, să aplicăm legea, să băgăm buldozerul, am demolat şi avem terenul liber de construcţii, ca să îl folosim pentru alte proiecte. Mă întreb dacă ne putem permite lucrul acesta. Ţinând cont de faptul că aceste clădiri ilegale ocupă domeniul public fără să plătească nimic. Aceste măsuri, pe care vrem să le promovăm, vin în ideea de a-i obliga ca măcar pe ultimii cinci ani să plătească chiria acelui teren şi după aceea să le dăm posibilitatea să intre în legalitate. În felul acesta, obţinem nişte bani la buget. Astăzi avem domeniul public ocupat şi bani ioc. Din păcate, sunt sute de astfel de construcţii sănătoase şi nu ştiu dacă, exceptând chioşcurile şi garajele, ne putem permite să intrăm cu buldozerele în construcţii sănătoase”, a declarat primarul Galaţiului.
Soluţia universală: se înfiinţează o comisie
Potrivit arhitectei şefe din Primăria Galaţi, Teodora Voicilă, în principiu este posibilă intrarea în legalitate cu respectarea normelor de urbanism prevăzute de Legea 50, respectiv existenţa unui certificat de urbanism, investitorul trebuind să deţină un drept de creanţă asupra terenului. În ceea ce priveşte intrarea în legalitate pentru o construcţie ridicată pe un teren al municipalităţii, în absenţa unui titlu de proprietate asupra terenului, ar fi necesară înfiinţarea unei comisii care să analizeze fiecare caz în parte şi să verifice dacă există un contract de închiriere – în cazul construcţiilor provizorii sau o concesionare a terenului – în cazul construcţiilor definitive, comisie care să decidă dacă respectivele contracte au fost încheiate legal. În funcţie de îndeplinirea acestor condiţii prevăzute de lege, comisia poate decide intrarea în legalitate şi din punct de vedere juridic aceasta se poate realiza prin emiterea unei hotărâri a CLM Galaţi pentru fiecare caz în parte.
Nerespectarea legii poate fi rezolvată simplu, prin instituirea unui regulament al intrărilor în legalitare. Potrivit viceprimarului Florin Popa, e necesară întocmirea unui regulament pentru stabilirea condiţiilor în care se poate realiza intrarea în legalitate: „Cei care au mai făcut parte din structura consiliului local, îşi amintesc că în urmă cu trei ani a mai existat o astfel de procedură. La bază trebuie să existe un regulament iar analizarea dosarelor şi aplicarea regulamentului trebuie să se facă unitar, pentru toate cazurile”. Un astfel de proiect de regulament ar trebui să fie supus dezbaterii publice, timp de 30 de zile, după care forma finală a regulamentului va fi supusă aprobării CLM Galaţi.
Eterna întrebare: Ce facem?
Construcţiile ilegale au urâţit şi cea mai frumoasă zonă din oraş, Faleza inferioară a Dunării. După ce în zona „Valurile Dunării” a fost construit restaurantul „Libertatea”, un vapor de beton care din punct de vedere arhitectonic este un kitsch, în apropiere de trecere bac a fost construit un restaurant, care apoi a fost extins ilegal pe spaţiul verde. Acum, edilii încearcă găsirea unei soluţii, cel mai probabil intrarea în legalitate: „Sutem strânşi cu uşa de Curtea de Conturi. Avem, de la precedentul control, o impunere în sensul luării măsurilor legale în cazul SC Rompesgal, mai precis restaurantul Pescăruşul, de pe faleza Dunării. Avem două variante: intrăm cu boldozerul sau îi acordăm şansa să intre în legalitate. El ocupă un teren pentru care, de ani de zile, nu plăteşte nimic. Trebuie să hotărâţi ce facem, pentru că eu, ca primar sunt răspunzător penal pentru neluarea măsurilor legale”, a spus primarul Marius Stan.
