Din cele aproximativ 16 intreprinderi care existau in municipiul Cluj-Napoca inainte de 1989, 12 au supravietuit. Doua dintre ele, „Ursus Breweries” si „Farmec” SA, sunt chiar performante si se inscriu in toate topurile nationale si chiar internationale prin produsele pe care le ofera, dar si prin succesul politicilor de marketing si management.
In topul national al celor mai cunoscute marci romanesti, „Ursus” ocupa locul sapte, iar „Farmec” a ajuns pe locul 15. Studiul a fost realizat de compania americana „Synovate” la inceputul acestui an, iar pe primele locuri in top s-au aflat marci ca „Dacia” si „Arctic”. Din cele 12 companii clujene care si-au pastrat nu doar numele, dar si marca de produse dupa Revolutie, categoric sapte au devenit marci de succes: „Ursus”, „Farmec”, „Napochim”, „Carbochim”, „Tehnofrig”, „Sinterom” si „Somesul”.
Performante autohtone
Potrivit studiului, in anul 2005, romanii care locuiau in orase si aveau un venit mediu pe economie recunosteau in primele zece produse utilizate, marci ca: Ariel, Colgate, Nokia, Coca-Cola, Mercedes, BMW, Whirpool, Vokswagen sau Dove. Ultimii 15 ani au adus nu doar pe plan national, dar si local o concurenta masiva a produselor romanesti.
O diferentiere intre marcile supravietuitoare ale tranzitiei trebuie totusi facuta. Unele s-au dezvoltat ca urmare a preluarii lor de catre companii straine si a infuziei de capital din partea acestora, in timp ce altele s-au dezvoltat folosind exclusiv resurse proprii. „Brandul unei firme se construieste greu si se poate irosi in foarte scurt timp prin nerespectarea stricta a unor reguli de mult cunoscute: calitate – cost – termene”, a spus directorul companiei „Sinterom”, Marcel Leonte. El a amintit si faptul ca problema conjuncturala este una importanta cand vine vorba despre supravietuirea pe piata ca marca.
„Conjuncturile pot darama orice constructie care pare pana in acel moment solida. Iar in Romania ultimilor 15 ani conjuncturile au fost mai mereu defavorabile, rezultand un mediu economic, politic si social ostil afirmarii firmelor cu profil de productie”, a mai declarat Marcel Leonte. Astfel, a adaugat el, a disparut piata interna, legislatia a fost in permanenta schimbare si confuza, iar „clasa politica a fost incoerenta si fara viziune”.
Firma „Sinterom” face parte din SCR „Group”, corporatie apartinand omului de afaceri Stefan Vuza. Societatea a fost privatizata abia in anul 2000, iar pana la nivelul lui 2005 a reusit sa ajunga la performanta economica. Compania a investit, in 2006, 1,9 miliarde RON. Conform datelor furnizate de companie, anul trecut, cifra de afaceri a firmei a fost de 22 milioane RON si a fost obtinut un profit din exploatare de 2,8 milioane RON. Exportul a fost de peste 6 milioane RON si s-a orientat catre tari ca Olanda, Ungaria, Franta, Spania, Statele Unite.
Astfel, „Sinterom” este unul dintre exemplele de succes romanesc care n-a apelat la infuzie de capital strain pentru a se relansa pe piata si pentru a se dezvolta.
Succese de rasunet
„Ursus Breweries” este compania cu cea mai solida traditie in producerea berii, tinand cont ca aceastea produce bere inca din 1878. Perioada de tranzitie cea mai dificila pentru companie a fost intre 1989 si 1992, rastimp in care managementul a trebuit sa se reorienteze spre piata interna si servicii de calitate in distributie.
„Ursus” si-a extins reteaua de distributie la nivel national in 1994, iar in 1996 a atras atentia investitorilor din Africa de Sud, mai exact a companiei „African Breweries” din Johanesburg. Investitorul strain a decis sa pastreze marca si i-a oferit continuitatea prin infuzia de capital. In prezent, „Ursus” are o cota de piata de 22 la suta din totalul petei berii din Romania, conform statisticilor companiei.
Mai mult, pe teritoriul tarii compania are patru fabrici de bere, care produc peste 3 milioane de hectolitri si are 1.300 de angajati. „Ursus” are o cifra de afaceri de peste 3.600 miliarde lei vechi iar de curand unul dintre produsele sale au fost castigatoarele mai multor premii internationale.
La fel de performanta, dar fara nici o infuzie de capital strain, este compania „Farmec” SA. Ca si in cazul „Ursus”, managerii acestei societati au simtit ca solutia supravietuirii pe o piata nesigura, cum era cea de la inceputul anilor '90, este dezvoltarea retelei de distri-butie. La sfarsitul anului 2000, reteaua de distributie a „Farmec” avea acoperire nationala in principalele orase ale tarii.
In prezent, exportul realizat de „Farmec” SA reprezinta 10 la suta din cifra de afaceri a firmei. Imediat dupa momentul Revolutiei, compania avea un capital propriu de 5,3 milioane de dolari, iar in 2002 cifra de afaceri depasea 12 milioane de dolari, cu un profit brut anual de peste 1 milion de dolari.
Pentru 2005, conducerea „Farmec” apreciaza o cifra de afaceri de aproape 17 milioane de euro si un profit de 1,8 milioane de euro, conform statisticilor publicate de companie.
Succese de casa
„Somesul” SA a supravietuit primei runde a privatizarii in 1991, separand sectiile de tricotaje de cele de lenjerie si articole sportive. Ulterior, privatizarea integrala a vechii fabrici de tricotaje i-a adus acesteia un partener italian, companie care detine 25 la suta din actiunile „Somesul”. Vanzarea pachetului de actiuni s-a facut in anul 1995.
Conform datelor companiei, cifra de afaceri anuala a fabricii de tricotaje se ridica la 7 milioane de euro. Din totalul productiei sale, peste 70 de procente sunt exportate in tari ca Marea Britanie, Italia, Elvetia, Austria sau Franta, celelalte 30 de procente fiind comercializate in tara prin distribuitorii proprii si autorizati de catre companie. „Somesul” SA n-a reusit sa se impuna ca un brand cunoscut uniform pe teritoriul intregii tari, fiind mult mai bine cunoscuta ca marca pe plan local.
In ordinea reusitei, „Tehnofrig” SA completeaza panoul vechilor marci clujene de succes. Aceasta societate a obtinut un profit de 16 miliarde lei vechi, la o cifra de afaceri de peste 109 miliarde lei, iar profitul sau a crescut cu 7 la suta in ultimul an. „Tehnofrig” exporta subansamble de otel in Austria, Italia, Germania, Vietnam si Pakistan, dar produce echipament si pentru firme romanesti ca „Prodvinalco” sau „European Food”.
De asemenea, „Napochim” SA are o cifra de afaceri de peste 10 milioane de lei si un numar mediu de angajati de 397 de persoane in anul 2005, iar „Carbochim” SA cu are o cifra de afaceri de peste 300 de miliarde lei vechi si cu un numar mediu de 423 salariati, potrivit cu datele oficiale.
„Si totusi batalia pentru mentinerea in viata a fostilor colosi industriali a fost cartea necastigatoare a municipiului Cluj-Napoca alaturi de imaginea de oras framantat de tensiuni interetnice”, a declarat economistul si profesorul universitar Mircea Maniu. La un calcul sumar, reiese ca aceste 12 companii ofera locuri de munca pentru mai mult de 30 la suta din populatia activa a orasului.
