Alegatorii din 24 de state americane au inceput sa voteze inca de ieri dupa-amiaza in cele mai mari alegeri primare din istoria Americii pentru candidatii republicani si democrati la nominalizarea pentru Presedintia Statelor Unite. Este foarte probabil sa aflam astazi numele candidatului republican, dar suspansul in tabara democrata s-ar putea sa persiste.
Cele doua mari partide americane au reguli electorale pe cat de complicate, pe atat de diferite. Diferentele dintre aceste reguli pot determina mari diferente intre rezultate si chiar surprize de proportii, cu atat mai mult cu cat sunt unele din cele mai deschise alegeri prezidentiale americane: daca nu exista un presedinte care sa urmareasca un al doilea mandat sau un vicepresedinte sustinut de partid, cum s-a intamplat in cazurile George W. Bush sau Al Gore, lupta electorala este deschisa pentru oricine.
Partidul Democrat: cursa stransa Obama-Hillary
La sfarsitul lunii august va avea loc Conventia Nationala Democrata, unde cei 4.049 de delegati din fiecare stat vor vota pentru desemnarea candidatului Partidului Democrat la prezidentialele din noiembrie. Dintre acestia, 796 sunt "superdelegati", care nu sunt constransi de alegerile primare cum sa voteze. Restul sunt "delegati garantati" (pledged), care sunt obligati sa voteze dupa cum au ales cetatenii care i-au trimis in Conventie. Un candidat are nevoie pentru a fi nominalizat de 2.025 de voturi in Conventie si aceasta forta de 20% din numarul total de delegati poate inclina balanta in ultimul moment. Componenta "superdelegatiei" democrate va fi selectata automat pe 1 martie, iar daca scorul va fi unul strans, incertitudinile se vor mentine pana in ultima clipa. In al doilea rand, voturile obtinute de candidati in alegerile primare se distribuie proportional. De aceea, sondajele reflecta mai exact distributia finala a voturilor. Or, in ultimul sondaj realizat de USA Today/Gallup, cei doi democrati sunt practic la egalitate la nivel national (45% – Hillary, 44% – Obama). Clinton conduce usor in state mari precum California sau New York, dar sistemul proportional ii garanteaza lui Obama ca va ramane in joc si, ceea ce este mai important, un scor cat mai strans va reprezenta o garantie ca impulsul din ultimul timp il poate propulsa spre victorie. Al treilea element de incertitudine il constituie faptul ca state importante precum Florida sau Michigan au votat mai devreme decat permiteau regulile partidului, iar rezultatele nu sunt luate in considerare, dar Conventia are puterea sa le "ierte". In supermarti au fost in joc 2.084 de delegati.
Partidul Republican:
McCain, aproape sigur
La Conventia Republicana care va avea loc la inceputul lunii septembrie vor fi prezenti numai 2.380 de delegati. In plus, in cele mai importante state precum New York (101 delegati), New Jersey (52) sau chiar California (159 mandate din totalul de 173) delegatii sunt desemnati la nivel districtual in temeiul principiului "invingatorul ia tot". Or, in toate aceste state (cu exceptia Californiei, unde diferenta s-a redus la marja de eroare de 3%), John McCain conduce. Senatorul de Arizona mai are nevoie de 1.098 de delegati pentru a atinge cifra de 1.191, necesara alegerii in conditiile in care in joc sunt 1.081 de mandate. Cu toate acestea, daca McCain castiga New York-ul, California, New Jersey si Arizona natala, este aproape cert ca are nominalizarea in buzunar.
Surpriza Grand Old Party poate insa veni din partea "celui de-al treilea om", fostul guvernator al statului Arkansas, Mike Huckabee, mai tanar decat McCain, mai conservator si mai putin histrion decat fostul guvernator de Massachusetts, Mitt Romney, care este creditat cu sansa a doua.
