-0.2 C
București
luni, 18 noiembrie 2024
AcasăSpecialSuntem sclavii gadgeturilor. Şi ne place

Suntem sclavii gadgeturilor. Şi ne place

Senzorii electronici s-au micşorat, computerele şi telefoanele mobile sunt din ce în ce mai deştepte. Oamenii profită de inteligenţa lor şi se lasă guvernaţi de ele.

Oamenii sunt su­puşi greşelilor, atât de calcul, cât şi de judecată. Au pierderi de me­morie şi uneori nu pot răs­punde la întrebări simple, precum „unde am fost săptămâna trecută pe vremea aceasta?”. Conştientizându-şi limitele, au decis să profite de inteligenţa gadgeturilor, care, încet-încet, încep să ne guverneze vieţile, scrie The New York Times.

Cei mai mulţi luăm decizii având doar informaţii parţiale şi suntem constrânşi să ne orientăm pe baza presupunerilor şi a intuiţiei. Există însă şi cei care utilizează date precise: Robin Barooah, un programator englez care acum stă în California, şi-a instalat pe computer un cronometru care îi spune de cât timp locuieşte în SUA. Barooah şi-a monitorizat munca, somnul şi dieta, pentru a schimba anumite obiceiuri, cum ar fi dependenţa de cafea. „Dacă vrei să înlocuieşti intuiţia cu ceva mai fiabil, trebuie să aduni date. O dată ce eşti bine informat, poţi trăi pe baza acestor informaţii”, spune Barooah. Ben Lipkowitz, de 28 de ani, ţine un jurnal digital, foarte detaliat. Lipkowitz ştie cât a mâncat sau cât a cheltuit, ce cărţi a citit şi ce cumpărături şi-a făcut.

Mark Caranza a creat o arhivă a tuturor ideilor pe care le-a avut de la 21 de ani, din 1984. Acum are o bază de date cu peste un milion de intrări: gânduri, conversaţii, persoane întâlnite, marcate cu data, ora şi locul. Comportamentul acestor oameni poate părea ciudat, dar cuantificarea acţiunilor în-seamnă putere. Înregistrarea lucrurilor permite teste, comparaţii şi experimente. Datele s-au infiltrat şi în sfera privată. Somnul, exerciţiile fizice, sexul, dieta, dispoziţia, localizarea, toate sunt acum subiectul măsurătorilor şi dezvăluirilor. Site-ul Foursquare ţine un jurnal al tuturor intrărilor utilizatorilor în anumite localuri, creând auto-mat un jurnal al obiceiurilor persoanei.

Revoluţia tehnologică

Până acum câţiva ani, părea inutil să cauţi autocunoaşterea prin intermediul numerelor. Apoi, trei lucruri s-au schimbat. Senzorii electronici au devenit mai mici şi mai eficienţi. Oa­menii au început să poarte la ei dispozitive inteligente, precum telefoanele mobile. Iar plat­for­mele de socializare online au făcut transparenţa un lucru banal.

Telefoanele mobile oferă acum toată tehnologia necesară, care permite accesarea informaţiilor private de pe orice conexiune Internet: adrese de mail, fotografii, locuri frecventate şi prieteni. Reţelele de prieteni şi statusurile permit ca indivizii să fie analizaţi într-un mod pe care nu îl pot anticipa şi nici controla.

Vitezometrul lui Fyfe

Ken Fyfe, un pionier al dis­po­zitivelor de monitorizare, a predat în anii ’90 ingineria la Universitatea Alberta din Ed-monton. Pe vremea aceea, monitorizarea atleţilor se făcea într-o cameră, pe o bandă de alergat, cu senzori lipiţi pe coapse, genunchi, glezne şi tălpi. Fyfe a presupus că ar fi destui oameni interesaţi de un vitezometru portabil, care să măsoare distanţa parcursă şi viteza medie. A lucrat la el timp de doi ani. L-a făcut în aşa fel încât să încapă în pantof, apoi a reuşit să transforme date din senzori în informaţie relevantă. Dispozitivul Fitbit are doi inchi lungime, arată ca o agrafă de birou şi monitorizează mişcarea şi repausul. Şi Philips, şi Nike au început să creeze astfel de dispozitive. Adidas şi Polar folosesc vite-zometrul lui Fyfe.

Monitorizarea sentimentelor

Jon Cousins, antreprenor soft­ware, a fost diagnosticat în 2007 cu o tulburare afectivă bipolară. Cousins a inventat un sistem de monitorizare a sentimentelor, pe care l-a numit Moodoscope, folosit acum de peste o mie de oameni. Aparatul trimite mai­luri cu dispoziţia utilizatorului câtorva prieteni selectaţi. „Viaţa mea s-a schimbat radical. Dacă mă simţeam rău, prietenii mei voiau să ştie de ce”, a spus el. Monitorizarea personală nu este o unealtă de optimizare, ci una de descoperire, iar obi­ceiurile odată considerate bizare devin încet-încet normale. În curând, toată lumea va folosi aceste dispozitive şi nimeni nu va mai observa asta.  

 

Gadgeturile pot dăuna respectului de sine

Unul dintre motivele pentru care monitorizarea automată funcţionează este că elimină sentimentele de nelinişte sau de ruşine pe care oamenii le încearcă în faţa unei persoane reale. Spre exemplu, site-urile care monitorizează cantitatea de alcool consumată sunt mai eficiente decât consilierea faţă în faţă. Totuşi, pentru că nu au tactul uman, gadgeturile sunt exclusiv obiective şi pot dăuna respectului de sine. Sistemele electronice de monito­rizare nu au sentimente, iar obiectivitatea unui aparat poate părea nemiloasă sau crudă.

Elena David
Elena David
Elena David, redactor Rl online
Cele mai citite

Plăți duble pentru 200.000 de pensionari în decembrie

Casa Națională de Pensii Publice estimează că sunt sute de mii de dosare restante, la nivel național Aproximativ 200.000 de pensionari din România vor primi...

Rezidențiat: Un sistem medical care strigă după ajutor

În timp ce peste 10.000 de candidați au susținut examenul de rezidențiat, România se confruntă cu un paradox cutremurător: avem un număr mare de...

UE analizează piețele agricole post-invazie în Ucraina: măsuri urgente pe masa Consiliului Agricultură și Pescuit

Miniștrii Agriculturii pregătesc strategii pentru 2025 la reuniunea Consiliului UE de la Bruxelles Miniștrii Agriculturii din statele membre ale Uniunii Europene se reunesc luni, la...
Ultima oră
Pe aceeași temă