O schimbare în legea privind şcolarizarea în Suedia este pe cale de a face o mare diferenţă pentru familiile care practică şcolarizarea la domiciliu pentru copiii lor, fiind posibil ca acestea să plece în alte ţări sau să prezinte cazul în faţa unor instanţe internaţionale pentru a proteja drepturile religioase şi parentale în ţara socialistă, scrie ediţia de duminică a ziarului american The Washington Times, monitorizat de Agerpres.
Partidul Liberal din Suedia a iniţiat luna trecută un nou proiect de lege privind şcolarizarea, de 1.500 de pagini, un paragraf al acesteia considerând şcolarizarea la domiciliu drept expresie a religiei sau unei filosofii imposibile pentru familiile suedeze, cu excepţia unor ‘circumstanţe excepţionale’, cum ar fi probleme legate de sănătate sau de distanţa de o şcoală publică. Totodată, legea limitează sever practica religioasă în şcolile ‘confesionale’ din Suedia.
Unii oficiali suedezi susţin interdicţia privind şcolarizarea la domiciliu, care intră în vigoare în iulie 2011, spunând că aceasta nu este necesară, din moment ce statul oferă o educaţie ‘obiectivă şi completă’.
”Scopul legii este de a face şcolile din Suedia mai uniforme”, a declarat Christopher Barnekov, directorul Scandinavia House din Fort Wayne, Ind., un program de asistenţă pentru pastorii luterani suedezi care studiază în SUA. El a adăugat că legea cere ca şcolile religioase din Suedia să urmeze aceeaşi programă ca şcolile laice şi restrânge serviciile de rugăciune şi capelă.
Spre deosebire de SUA, şcolarii pregătiţi acasă nu se încadrează într-un profil religios special şi sunt la fel de laici ca restul ţării, dar familiile lor sunt în favoarea unui stil de învăţământ diferit de ceea ce asigură şcolile de stat din Suedia.
Anna Neuman, secretar de presă al ministrului învăţământului, Jan Bjorklund, a declarat că educaţia la domiciliu nu este necesară în Suedia. ”Din moment ce întreaga predare în şcolile suedeze este atât cuprinzătoare cât şi obiectivă, nu este nevoie de şcolarizarea la domiciliu, cu trimitere la motive religioase sau filosofice, şi acesta este motivul pentru care nu este o opţiune în noua Lege a Educaţiei”, a spus ea.
Noua lege are, de asemenea, potenţialul de a limita drastic libertatea şcolilor confesionale, care vor fi obligate să urmeze aceeaşi programă ca şcolile publice şi să facă opţionale toate activităţile religioase, inclusiv serviciile de rugăciune şi bisericeşti.
Suedia organizează alegeri generale în septembrie, care pot afecta cât de strict va fi pusă în aplicare legea. Partidul Liberal face parte dintr-un guvern de coaliţie, care înclină spre dreapta. Un guvern mai înclinat spre stânga, a spus Barnekov, va impune probabil adoptarea programei guvernului mult mai strict şi reducerea măsurii în care religia ar putea fi aplicată în viaţa şcolilor confesionale.
Multe dintre şcolile confesionale sunt asociate cu biserica oficială a Suediei, un organism istoric luteran, de care ţin trei sferturi din populaţia Suediei, deşi doar un procent estimat de 1 la sută sunt practicanţi efectivi.
Refugiaţi europeni şcolarizaţi la domiciliu au câştigat deja un proces privind azilul în SUA, susţinând că interdicţia din Germania a constituit persecuţie religioasă.
În opinia lui Jonas Himmelstrand, preşedintele organizaţiei suedeze de şcolarizare la domiciliu Rohus, guvernul suedez se teme de orice lucru pe care îl percepe ca ‘diferit’, şi în mod deosebit de faptul că părinţii ar putea preda ceva diferit de ce se face în şcolile publice.
Legile din Suedia sunt, potrivit lui Mike Donnelly, un avocat de la ‘Homeschool Legal Defense Association’, chiar contrare Convenţiei Europene, care afirmă că familiile au dreptul la şcoală în cadrul convingerilor lor religioase şi filosofice. Donnelly a declarat că guvernul suedez, care susţine dreptul copilului la educaţie, suprimă drepturile individuale, iar HSLDA ajută familiile individuale până când li se acordă dreptul de a-şi şcolariza copiii la domiciliu.
Himmelstrand a spus că multe familii vor lupta în instanţă, fie în Suedia, fie în cadrul UE, invocând convenţia de garantare a drepturilor parentale.
