» Comuna Sucevita, situata in partea de est a Obcinei Mari, la 18 kilometri de municipiul Radauti, strajuita de piscurile Furcoiului si pasul Palma, este de departe una dintre principalele atractii turistice din nordul tarii.
Cu o suprafata de 89 de kilometri patrati, acoperita in majoritate de codri seculari, Sucevita este o localitate pitoreasca asezata printre munti si dealuri. Padurile dese, drumurile de munte pitoresti si manastirea au facut din Sucevita un fel de "Mecca investitiilor in turismul sucevean". Dovada sta faptul ca la circa 2.500 de locuitori ai comunei sunt peste 1.000 de locuri de cazare, ceea ce face din aceasta localitate un exemplu de netagaduit in ce priveste frumusetile locului, forta de atractie pe care o are si, de ce nu, promovarea facuta de o maniera mai eficienta decat in alte localitati de asemenea pitoresti. Desi are o suprafata de padure destul de mare, veniturile la bugetul localitatii din exploatarea lemnului sunt surclasate de cele din turism, primarul Ioan Onufrei estimand ca in anii viitori taxele si impozitele virate de operatorii din turism vor putea reprezenta pana spre 70% din bugetul comunei. De la bun inceput trebuie spus ca in timp ce in municipiul Suceava nu exista nici un hotel de patru stele, in micuta si pitoreasca localitate Sucevita exista cele mai multe hoteluri si pensiuni de patru stele din judet.
Gazda a numeroase evenimente
si personalitati
Oferta turistica este extrem de diversificata la Sucevita, de la micile pensiuni turistice unde proprietarii sunt extrem de atenti si ospitalieri, dar unde gama de servicii nu este foarte bogata, si pana la hoteluri de patru stele, cu saune, sali de conferinta, baze de agrement etc. Nu degeaba sunt organizate tot mai multe manifestari la Sucevita, de la conferinte ale unor ONG-uri si institutii publice, continuand cu simpozioane, targuri sau festivaluri cum ar fi cel al fructelor de padure. Nici in privinta petrecerilor Sucevita nu sta deloc rau. si aceasta indiferent ca este vorba de reuniuni cu caracter ceva mai restrans, intim sau evenimente ce prin natura lor presupun mult fast, cum ar fi nuntile unor personalitati – un recent exemplu fiind cea a fostului ministru al Educatiei, Cristian Adomnitei. Putine sunt personalitatile din tara sau din afara care atunci cand vin pentru cateva zile in judetul Suceava sa nu poposeasca si la Sucevita. Una dintre personalitatile importante care a fost, de curand, oaspete in comuna este fostul presedinte al Parlamentului European, Josep Borrell.
Manastirea Sucevita –
o uriasa Biblie ilustrata
Piatra de temelie a turismului in comuna Sucevita o reprezinta latura religioasa a acestuia. De altfel, Sucevita este o asezare foarte cunoscuta datorita manastirii cu acelasi nume, construita intre anii 1582-1601 si ctitorie a domnitorului Ieremia Movila. Este unul dintre cele cinci lacasuri de cult din judetul Suceava care sunt monumente UNESCO si pentru care a fost acordat premiul "Marul de aur". Pictura bisericii manastirii se deschide ca o uriasa Biblie ilustrata ce se cere a fi citita fila cu fila. Daca la Voronet dominanta cromatica este culoarea albastra de o nuanta cu totul si cu totul deosebita si care nu a mai putut fi reprodusa pana in zilele noastre – de unde si denumirea de "albastru de Voronet", culoarea predominanta a picturii ctitoriei lui Ieremia Movila este "verdele de Sucevita".
Inainte de constructia manastirii, pe valea raului Sucevita era asezata intre dealuri o biserica din lemn si o schivnicie de pe la inceputul veacului al XVI-lea. Legenda spune ca, mai tarziu, pentru rascumpararea unor pacate, o femeie a adus cu carul ei tras de bivoli, timp de treizeci de ani, piatra necesara actualei constructii. Aspectul exterior al lacasului de cult trimite, oarecum, cu gandul la manastirile fortificate din Apusul Europei. Incinta manastirii este un patrulater cu laturi de 100 si, respectiv, 104 metri. Ziduri de piatra inalte de sase metri si groase de trei metri, prevazute cu contraforturi, metereze, drum de straja, patru turnuri de colt – unele cu nimic mai prejos decat bastioanele unor cetati medievale si un turn cu paraclis peste gangul intrarii unde este stema Moldovei, incaperi ale vechii case domnesti si beciuri sunt elemente impunatoare pentru manastirea atestata documentar la 1582, in vremea domnitorului Petru schiopul.
Construit in stilul arhitecturii moldovenesti – imbinare de elemente de arta bizantina si gotica, la care se adauga elemente de arhitectura ale vechilor biserici de lemn din Moldova, edificiul, de mari proportii, pastreaza planul trilobat si stilul statornicit in epoca lui stefan cel Mare, cu pridvorul inchis. Nota discordanta fac celelalte doua mici pridvoare deschise cu stalpi legati prin arcuri in acolada, plasati mai tarziu pe laturile de sud si de nord si care sunt un evident ecou al arhitecturii din Tara Romaneasca. Se mentin firidele absidelor, chenarele gotice din piatra si ocnitele numai la turla, inclusiv pe baza ei stelata. Arhitectura imbina elemente de arta bizantina si gotica, la care se adauga elemente de arhitectura ale vechilor biserici de lemn din Moldova.
