Secretarul de stat francez Laurent Wauquiez a reluat miercuri, în faţa deputaţilor francezi, argumentul că România nu ar fi capabilă să controleze bine graniţa estică a UE, dacă ar adera la Schengen, pentru că nu recunoaşte graniţa cu R. Moldova şi acordă paşapoarte pentru cetăţenii moldoveni, potrivit NewsIn.
„Nu ne vom plica în angrenaje ce ne-ar slăbi frontierele şi capacitatea Europei de a gestiona şi controla fluxurile migratorii”, a spus el în Adunarea naţională, într-o dezbatere privitoare la Europa.
„Franţa spune, simplu, că, fireşte, uşa nu este închisă pentru România şi Bulgaria, dar este necesar ca nişte criterii simple să fie respectate”, a precizat oficialul, reluând poziţia exprimată de predecesorul său în funcţie, Pierre Lellouche.
„Primul criteriu este simplu, acela că trebuie să fim siguri pe frontierele noastre”, a spus Wauquiez, notând că România „nu recunoaşte frontierele cu R. Moldova, dat fiind fluxurile care trec”. „Noi recunoaştem o frontieră cu R.Moldova: este deci o problemă, un obstacol în aderarea în prezent a României şi Bulgariei la spaţiul Schengen”, a subliniat el.
„Dacă le încredinţăm frontierele noastre, este legitim să avem toate garanţiile că aceste frontiere vor fi păzite cu grăniceri în măsură să exercite vigilenţa la care avem dreptul să ne aşteptăm”, a adăugat el.”În prezent, nu se întâmplă aşa. Deocamdată activitatea nu este satisfăcătoare”, a subliniat Wauquiez, citând probleme de corupţie.
Şi la începutul acestei luni, aflat în vizită la Budapesta, noul secretar de stat francez pentru afaceri europene, Laurent Wauquiez, spunea, la fel ca predecesorul său Pierre Lellouche, că România şi Bulgaria trebuie să garanteze securitatea absolută la frontiere şi să rezolve problema corupţiei, înainte de a adera la spaţiul Schengen.
Însă omologul său ungar, Eniko Gyori, a cărui ţară va asigura preşedinţia UE începând cu 1 ianuarie, a atras atenţia că, dacă un stat îndeplineşte criteriile stabilite, UE are obligaţia contractuală să îl includă în spaţiul Schengen. La rândul său, premierul ungar Viktor Orban, a pledat joia trecută, în Parlamentul de la Budapesta, pentru includerea Bulgariei şi României în spaţiul Schengen. Ungaria va prelua preşedinţia Consiliului European la 1 ianuarie 2011, iar România şi Bulgaria şi-au propus să adere la Schengen în martie 2011.
Luna trecută, la o audiere în faţa unei comisii a Adunării Naţionale, Pierre Lellouche invoca printre argumentele împotrivirii faţă de aderarea României la Schengen controlul deficient la graniţa cu R. Moldova, care ar fi determinat de decizia României de a acorda paşapoarte moldovenilor, de instabilitatea adusă de regiunea separatistă transnistreană şi de corupţia din Ucraina. „Evaluările de care dispunem rămân preocupante, anumite aprecieri mai trebuie încă precizate de Comisie (de evaluare, SCH-Eval – n.r.) şi va trebui să ne asigurăm de impactul creşterii observate în privinţa fluxurilor migratorii ilegale, via Turcia, pe la frontiera bulgară şi română, de capacitatea acestor două ţări de a deveni frontierele externe ale UE într-un context în care, de exemplu, frontiera româno-moldoveană rămâne prost controlată, din cauza distribuirii dincolo de frontieră a mii de paşapoarte româneşti, a găurii negre pe care o reprezintă teritoriul transnistrean separatist şi a nivelului corupţiei din Ucraina vecină. Trebuie să ţinem cont de toate acestea când vorbim de extinderea spaţiului Schengen, care ţine de securitatea întregului spaţiu”, a pledat Lellouche în faţa parlamentarilor francezi.
După câteva zile, şi preşedintele Nicolas Sarkozy a declarat la summitul NATO de la Lisabona că România trebuie să îşi rezove problemele de la frontiere, precum şi cele legate de corupţie, înainte de a putea adera la spaţiul Schengen, potrivit Liberation.
Marţi, publicaţia franceză L’Express a reluat tema „valului moldovean” de imigranţi care ameninţă UE din cauza acordării masive de paşapoarte româneşti.
Spectrul unui val masiv de imigranţi din Est a mai apărut anul acesta în presa occidentală. România, Ungaria şi Bulgaria, mandatate de Bruxelles să securizeze frontierele estice ale UE, şi-au încălcat misiunea, prin decizia de a acorda cetăţenie unui număr de circa cinci milioane de moldoveni, macedoneni, sârbi, ucraineni şi turci, pentru a obţine beneficii politice, scria în august tot o publicaţie franceză, Le Figaro. Tema fusese larg dezbătută anterior – ca şi în 2006, înainte de aderarea Bulgariei şi României la UE – de tabloidele britanice.
