Realizat in regim prioritar de noul secretar de stat pentru Culte, Adrian Lemeni (in raport cu incetineala cu care au fost finalizate variantele elaborate de guvernarile anterioare), noul proiect al Legii cultelor se pare ca s-a impotmolit definitiv in dezbaterile din Parlament, cu perspectiva sa fie retras, desi Romania este singura tara din Europa de Est in care activitatea cultelor este legiferata in continuare de o lege comunista, ramasa in vigoare din 1948. Proiectul se afla in prezent la Comisia juridica si Comisia pentru Drepturile omului, din Camera Deputatilor a Parlamentului. Lucrurile au fost agravate de faptul ca aceste comisii au aprobat recent un amendament care penalizeaza cu amenzi si condamnari la inchisoare actiunea numita „prozelitism agresiv”, ceea ce a starnit reactia vehementa a Comisiei pentru Securitate si Cooperare in Europa, Comisia Helsinki, care cere pur si simplu retragerea proiectului.
Pedeapsa cu inchisoarea pentru „prozelitism agresiv”?
La sedinta din 18 mai a celor doua comisii din Camera Deputatilor a fost adoptat un amendament al deputatului PRM Ioan Aurel Sas (preot ortodox, implicat in politica, impotriva deciziei contrare a Sf. Sinod), referitor la pedepsirea aspra a prozelitismului religios. Potrivit acestui amendament, prozelitismul abuziv, care incalca dreptul la intimitate al persoanei si utilizeaza metode psihologice agresive de convingere, promiterea si oferirea de bani si bunuri materiale, in scopul atragerii de noi adepti, constituie infractiune si se pedepseste cu amenda sau inchisoarea de la 6 luni la 3 ani.
In aceeasi ordine de idei, in forma adoptata de Senat, in decembrie 2005, articolul 18, din sectiunea 2 a proiectului legii, prevede ca asociatia religioasa care doreste obtinerea statutului de cult trebuie sa aduca dovada ca este constituita legal si functioneaza neintrerupt pe teritoriul Romaniei de cel putin 12 ani. Cererile trebuie insotite de liste cu adeziunile unui numar de membri (cetateni romani, cu domiciliul in Romania), cel putin egal cu 0,1% din populatia Romaniei (aproximativ 23.000 de persoane), conform ultimului recensamant. Aceste prevederi ar consfinti cel mai greoi sistem de inregistrare din regiunea OSCE. Dintre cele 18 culte recunoscute legal, in prezent un sfert nu vor mai putea indeplini aceste criterii!
Comisia Helsinki reactioneaza cu promptitudine
Comisia pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE), cunoscuta si sub denumirea de Comisia Helsinki, este o agentie a guvernului american care monitorizeaza progresele in realizarea prevederilor Acordurilor din 1975, de la Helsinki, semnate si de Romania. Comisia este formata din noua membri ai Senatului SUA, noua din Camera Reprezentantilor si cate un reprezentant al Departamentului de Stat, Departamentului Apararii si Departamentul Comertului. Punctele ferme de vedere ale membrilor Comisiei Helsinki, pe care le prezentam mai jos, au fost adoptate si de alte grupuri de experti pentru libertatea de religie si credinta, Comisia de la Venetia a Consiliului Europei etc.
Senatorul Sam Brownback, presedintele comisiei:
„Dupa perioada Ceausescu, Romania a realizat progrese considerabile in ceea ce priveste respectarea libertatii religioase. Proiectul de lege poate submina acest progres. Sunt ingrijorat in special de informatiile privind amendamentele care ar putea limita exprimarea pentru credinciosii din Romania. Proiectul de lege trebuie retras sau amendat semnificativ, pentru a respecta angajamentele OSCE”.
Congresmenul Christopher Smith, copresedinte:
„Romania se apropie de un moment istoric, fiind pe punctul de a adera la Uniunea Europeana. Parlamentul are datoria de a se asigura ca Romania isi respecta angajamentele privind libertatea religioasa, asa incat cer retragerea actualului proiect si inlocuirea prevederilor care limiteaza libera exprimare. Exprimarea religioasa este parte fundamentala a libertatii religioase si trebuie protejata”.
Congresmenul Benjamin Cardin, membru:
„Asigurarea aplicarii depline a libertatii religioase in Romania, conform angajamentelor OSCE, este esentiala. Luand in considerare ca Romania doreste sa gazduiasca anul viitor o reuniune majora a OSCE, privind toleranta, Camera trebuie sa se asigure ca propriile legi promoveaza aceasta tema si nu discrimineaza grupurile religioase minoritare”.
Congresmenul Frank Wolf, membru:
„Am luptat ani de zile pentru libertatea religioasa in Romania si sunt foarte ingrijorat ca este luata in considerare o lege atat de regresiva. Cer Camerei Deputatilor sa revizuiasca proiectul, astfel incat acesta sa respecte normele internationale si sa elimine sistemul oneros de recunoastere, in favoarea unui sistem care asigura un statut general pentru toate comunitatile religioase”.
Congresmenul Joseph Pitts, membru:
„Fata de ingrijorarile exprimate de colegii mei, cred ca obligarea asociatiilor religioase sa astepte mai mult de zece ani pentru a obtine cel mai inalt statut este vadit discriminatorie. Moratoriul de 12 ani echivaleaza aproape cu o interdictie si se impune eliminat. Romania trebuie sa faca mai mult pentru a-si respecta angajamentele OSCE”.
