Mai mult de jumătate dintre români se declară dezinteresaţi de ceea ce se întâmplă în Republica Moldova, în timp ce doar 11 la sută dintre români consideră că sunt bine sau foarte bine informaţi în legătură cu evenimentele care au loc în statul de peste Prut, arată un studiu al Fundaţiei Soros intitulat „Republica Moldova în conştiinţa publică românească”. Mai mult, peste două terimi dintre români spun că nu sunt interesaţi deloc sau foarte puţin de politicile pe care le are Bucureştiul faţă de Republica Moldova.
Ambasadorul moldovean la Bucureşti, Iurie Reniţă, prezent joi la lansarea studiului, a declarat că „se pare că Republica Moldova rămâne a fi o ţară necunoscută şi nu pentru o ţară din America Latină, ci chiar pentru România”. Ambasadorul Reniţă a rămas impresionat de faptul că „o mare parte dintre români nu cunosc realităţile sociale, etnice din Republica Moldova”, iar concluzia sa a fost că „trebuie să ne cunoaştem mult mai bine”.
Potrivit studiului, deşi Republica Moldova are o importanţă simbolică pentru români, foarte puţini dintre aceştia au trecut Prutul pentru a intra în contact cu moldoveni. Din totalul celor 30 la sută dintre români care au călătorit în străinătate, numai 8 la sută dintre ei au ales ca destinaţie statul de peste Prut.
Pe de altă parte, românii susţin în proporţie foarte mare unirea cu Republica Moldova, idee prezentă în mod constant în mentalul colectiv, 60 la sută considerând că „trebuie să reprezinte un obiectiv naţional pentru România”. De asemenea, mulţi dintre români consideră că o eventuală unire ar fi benefică mai degrabă pentru R. Moldova decât pentru România. Totuşi, autorii studiului au arătat că există mari diferenţe între ceea ce cred românii că vor moldovenii şi ceea ce îşi doresc cu adevărat aceştia. Un sondaj realizat de CBS AXA, citat de Deutsche Welle, din 2010, arăta că numai 3 la sută dintre moldoveni ar dori unirea cu România.
Relaţia specială pe care statul, instituţiile şi partidele autohtone o au cu Chişinăul este resimţită şi susţinută şi de români. Studiul mai arată că această atitudine pozitivă este prezentă chiar şi în condiţiile în care respondenţii şi-au asumat o lipsă de informare în legătură cu acest subiect. Astfel, acordarea cetăţeniei „rapid şi preferenţial” este percepută pozitiv de 62% dintre români, iar 72 la sută plasează Moldova în spaţiul european, considerând că ar trebui să devină membră UE. De altfel, ambasadorul Republicii Moldova a confirmat faptul că în legătură cu autorităţile de la Bucureşti „există un sprijin politic consolidat, indiferent de plasarea lor pe eşichierul politic”.
Studiul Fundaţiei Soros este primul care studiază percepţiile românilor asupra moldovenilor din ultimii douăzeci de ani, şi a fost realizat pe un eşantion reprezentativ de 1547 de persoane, în perioada noiembrie-decembrie 2010.
