România riscă să fie scoasă din joc la repartizarea fondurilor structurale primite de la UE destinate dezvoltării zonelor sale dunărene, din cauza dezinteresului autorităților, acuză partenerii instituționali activi în Strategia Dunării – mecanism comunitar de cooperare regională a statelor din bazinul Dunării.
Cu toate că județele din sudul țării învecinate Dunării sunt printre cele mai subdezvoltate regiuni ale țării, Guvernul nu știe să folosească sau este dezinteresat de programele UE dedicate dezvoltării prin cooperare regională. Cel puțin acestea sunt acuzațiile partenerilor instituționali din programul Strategia Dunării (SUERD), un mecanism comunitar de cooperare a statelor din bazinul Dunării, destinat dezvoltării economice şi sociale a macro-regiunii dunărene. SUERD este a doua strategie macro-regională a UE, preluând modelul de cooperare dezvoltat prin Strategia UE pentru Marea Baltică (adoptată în 2009) cu adaptare la specificul regiunii dunărene.
O întâlnire neonorată de miniștrii români
Vineri a avut loc la București una dintre întâlnirile importante în agenda SUERD, eveniment premegător reuniunii SUERD ce va avea loc la finele lunii octombrie la Ulm în Germania. Evenimentul desfășurat la Palatul Parlamentului l-a avut invitat pe Marco Onida, coordonator european al Strategiei Dunării. Din păcate acestuia i-au lipsit interlocutorii din Guvernul României. Onida a sfătuit ţările riverane fluviului, printre care şi România, să creeze, în administraţia publică, mecanisme de coordonare între Strategia Dunării şi managementul fondurilor europene, pentru că în acest fel pot fi atrase finanţări consistente. El a mai spus că şi strategia Dunării reprezintă pentru ţări precum România o oportunitate pentru a reduce diferenţele economice faţă de vestul Europei.
”România trebuie să fie deschisă, curioasă şi să privească la toate oportunităţile care sunt cuprinse în această strategie, apoi să se concentreze pe implementarea concretă, nu doar pe dimensiunea politică acestui instrument. ”Este cel mai important lucru pe care trebuie să-l facă”, a spus el.
Problema este însă că înainte de termenul limită la care trebuie să ne prezentăm proiectele, nu exista o listă oficială, publică, asumată și negociată transparent cu aceste proiecte.
”Nici unul dintre coordonatorii de arii prioritare coordonate de România nu a fost prezent (vineri la formul SUERD – n.red.) deși am făcut multe diligențe în acest sens. Speranța mea este că până în ultimul moment se va găsi o listă de 4-5 proiecte prioritare mari, discutate transparent, astfel încât să avem o relansare economică până în 2025”, spune Sever Avram, președintele executiv al Asociației Române a Comunităților Riverane Dunării. El acuză faptul că partenerii instituționali nu au fost consultați de către ministerele implicate, eventualele proiecte realizate pot fi fantasmagorice și, în consecință, există pericolul ca în absența proiectelor România să meargă pe mâna unor țări vecine, ale căror proiecte să fie însă prea puțin utile nouă.
Cine participă la SUERD
La Strategia Dunării participă paisprezece state: nouă state membre UE (Austria, România, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Germania – ca stat federal şi prin landurile Baden-Württemberg şi Bavaria, Slovacia, Slovenia, Ungaria) şi cinci state ne-membre UE (Bosnia-Herţegovina, Muntenegru, Serbia, Republica Moldova şi Ucraina). Strategia este structurată pe patru mari obiective: interconectarea regiunii Dunării, protejarea mediului în regiunea Dunării, creşterea prosperităţii în regiunea Dunării, consolidarea regiunii Dunării. Fiecărui obiectiv al Strategiei îi corespund domenii specifice de acţiune, grupate pe 11 arii prioritare.