Alianţa Nord-Atlantică este pregătită să trimită trupe în Turcia pentru a-şi apăra aliatul din flancul sudic, a declarat secretarul general Jens Stoltenberg joi, la Bruxelles, înaintea unei reuniuni a miniştrilor Apărării din statele NATO, după ce avioane ruseşti au încălcat spaţiul aerian turc, relatează Reuters, citată de Mediafax.
„NATO este pregătită să-şi apere toţi aliaţii, inclusiv Turcia, împotriva oricăror ameninţări”, a declarat Stoltenberg pentru presă înaintea reuniunii miniştrilor Apărării, care urmează să fie dominată de criza din Siria.
„Alianţa Nord-Atlantică a răspuns deja, sporindu-şi capacitatea, abilitatea şi nivelul de pregătirie în a mobiliza forţe, inclusiv în sud, inclusiv în Turcia”, a subliniat el.
Stoltenberg a subliniat totodată că atacurile – aeriene şi cu rachete de croazieră – ale Rusiei reprezintă „motive de îngrijorare”.
Secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice a anunţat, de asemenea, că nu s-a luat încă o decizie cu privire la nivelul prezenţei trupelor NATO în Afganistan.
Implicarea militară tot mai mare a Rusiei în conflictul din Siria este unul dintre principalele puncte de pe agenda reuniunii miniştrilor Apărării din statele membre NATO, relatează BBC.
Miniştrii urmează, de asemenea, să analizeze o serie de măsuri cu privire la criza din Ucraina.
Alianţa urmează să spună clar că va răspunde oricărei provocări, potrivit corespondentului BBC.
Miniştrii din statele NATO urmează să-şi exprime solidaritatea faţă de Turcia, după incidentele aeriene cu Rusia, dar şi să răspundă îngrijorării baticilor în urma implicării Rusiei în estul Ucrainei.
Ei se întâlnesc într-o atmosferă de criză profundă.
Rusia, principalul aliat al preşedintelui sirian Bashar al-Assad, a lansat în urmă cu o săptămână o campanie aeriană în această ţară, susţinând că vizează Statul islamic (SI) şi alte grupări jihadiste.
Moscova a negat că atacurile sale aeriene au vizat în principal alte ţinte decât SI.
Ea a anunţat miercuri că a lansat atacuri cu rachete de croazieră împotriva SI, de la bordul unor nave staţionate în Marea Caspică, la aproximativ 1.500 de kilometri depărtare.
Ministerul rus de Externe a anunţat totodată că Moscova doreşte să stabilească contactul cu Armata Siriană Liberă (ASL) – o grupare siriană rebelă susţinută de Occident -, pentru a discuta despre lupta împotriva SI „şi altor grupări teroriste”.
Însă secretarul american al Apărării Ash Carter, care participă la reuniunea NATO de joi – a anunţat că forţele care luptă împotriva SI în Siria nu vor coopera cu Rusia. „Noi credem că Rusia are o strategie greşită”, a denunţat el, precizând că ruşii „continuă să atace ţinte care nu sunt SI”.
– Încălcări ale spaţiului aerian NATO
Campania aeriană a Rusiei în Siria a provocat temeri cu privire la producerea unor contacte accidentale între avioane ruseşti de război şi cele ale coaliţiei conduse de către Statele Unite, care luptă împotriva SI de peste un an.
Oficiali de la Pentagon au dezvăluit că au fost nevoiţi să efectueze recent cel puţin o manevră de „despărţire sigură”, pentru a evita ca un avion american de vânătoare să se apropie prea mut de o aeronavă rusească în spaţiul aerian sirian.
Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg anunţa marţi că Rusia nu a oferit nicio explicaţie faţă de faptul că a încălcat spaţiul aerian al Turciei şi NATO, în incidente care „au durat mult timp” şi „nu au arătat ca un accident”.
El a denunţat totodată o sporire a prezenţei navale şi a unor trupe terestre ruseşti în Siria.
Ambasadorul rus la Ankara a fost convocat de trei ori, ca răspuns la recentele încălcări de către Rusia ale spaţiul aerian turc.
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a avertizat Kremlinul că orice „atac asupra Turciei înseamnă un atac asupra NATO”. „Dacă Rusia pierde un prieten ca Turcia, cu care are o mulţime de cooperări, ea va pierde multe lucruri. Ea trebuie să ştie acest lucru”, a avertizat Erdogan.
Războiul civil sirian a început ca o revoltă paşnică faţă de preşedintele Bashar al-Assad, în 2011, reprimată sângeros. Revolta s-a extins şi a degenerat în confruntări armate între forţe proguvernamentale şi diverse grupări rebele – dintre care unele luptă împotriva altora.
În acest haos, jihadiştii din cadrul Statului Islamic au cucerit bucăţi importante din teritoriile Siriei şi Irakului.
