Academicianul Constantin Balaceanu-Stolnici, colaborator platit al fostei Securitati sub numele de cod "Laurentiu", spune ca relatiile lui cu politia politica au fost "obligatii legale", determinate de cercetarile sale stiintifice. El se disculpa de episodul Europa Libera (o schita a casei directorului Vlad Georgescu, semnata "Laurentiu", a fost prezentata de presa) acuzandu-i pe fostii jurnalisti ai Europei Libere N.C. Munteanu si defunctul Vlad Georgescu: ei erau securistii. In reactia pe care Academia Romana i-a cerut-o oficial, "Laurentiu" nu recunoaste nimic din acuzele care i se aduc, contestand practic verdictul de politie politica dat de Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, precum si documentele oficiale prezentate de presa, pe care o acuza de "campanie violenta si calomnioasa". "Am colaborat cu serviciile secrete romane in epoca Ceausescu. Aceasta colaborare a fost determinata initial de caracterul special al cercetarilor mele stiintifice (si al relatiilor internationale pe care mi le facusem prin corespondenta) ce se refereau la cibernetica si la studiul retelelor neurale (…)", se justifica academicianul. O alta cauza a colaborarii sale cu Securitatea ar fi fost functia de conducere pe care o ocupa in cadrul Institutului de Geriatrie "Ana Aslan".
El califica drept "o aberatie" neverosimila presupusa lui implicare intr-o actiune impotriva directorului sectiei romane a postului Europa Libera, Vlad Georgescu. Mai mult, in opinia lui, securistii erau chiar Georgescu si jurnalistul N.C. Munteanu. "(…) Acesta (Vlad Georgescu – n.r.) era un agent cert al Securitatii noastre, infiltrat acolo pe langa multi altii, printre care si unul din criticii mei, Neculai Constantin Munteanu. (…) Prezenta acestora, de altfel, face inutila orice contributie a unui simplu trecator sporadic, fara relatii temeinice acolo, cum eram eu", se adreseaza Academiei Balaceanu-Stolnici.
Jurnalistul N.C. Munteanu si-a potolit cu greu hohotele de ras la auzul acuzatiei lui Stolnici, invitandu-l sa reciteasca extrasele din dosarul de informator, publicate de CNSAS. Munteanu spune ca "turnatoria" lui Vlad Georgescu la Securitate este documentata in cartea istoricului Mihai Pelin: "El a semnat un angajament, prin ‘64-’65, ca sef de protocol la un muzeu. Nu exista nici o urma ca Vlad Georgescu ar fi dat vreodata cea mai mica informatie Securitatii". Cat despre acuza la adresa lui, Munteanu spune ca nu intelege "ce e in capul lui (Stolnici – n.r.). Ma incearca un sentiment de penibila mila fata de acest om". Dupa cum a relatat in trecut, prezentand si documente, colaborarea lui Munteanu cu Securitatea s-a rezumat la discutii cu un var de-al sau, Costica Tanase, despre care nu stia ca este capitan la Securitate. Jurnalistul il va da in judecata pentru fals in acte pe varul Costica, pentru ca a inregistrat discutiile ca note informative si i-a dat un nume de cod, fara ca el, Munteanu, sa fi semnat vreodata un angajament cu Securitatea. zStolnici se scuza prin acuze
Academicianul Constantin Balaceanu-Stolnici, colaborator platit al fostei Securitati sub numele de cod "Laurentiu", spune ca relatiile lui cu politia politica au fost "obligatii legale", determinate de cercetarile sale stiintifice. El se disculpa de episodul Europa Libera (o schita a casei directorului Vlad Georgescu, semnata "Laurentiu", a fost prezentata de presa) acuzandu-i pe fostii jurnalisti ai Europei Libere N.C. Munteanu si defunctul Vlad Georgescu: ei erau securistii. In reactia pe care Academia Romana i-a cerut-o oficial, "Laurentiu" nu recunoaste nimic din acuzele care i se aduc, contestand practic verdictul de politie politica dat de Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, precum si documentele oficiale prezentate de presa, pe care o acuza de "campanie violenta si calomnioasa". "Am colaborat cu serviciile secrete romane in epoca Ceausescu. Aceasta colaborare a fost determinata initial de caracterul special al cercetarilor mele stiintifice (si al relatiilor internationale pe care mi le facusem prin corespondenta) ce se refereau la cibernetica si la studiul retelelor neurale (…)", se justifica academicianul. O alta cauza a colaborarii sale cu Securitatea ar fi fost functia de conducere pe care o ocupa in cadrul Institutului de Geriatrie "Ana Aslan".
El califica drept "o aberatie" neverosimila presupusa lui implicare intr-o actiune impotriva directorului sectiei romane a postului Europa Libera, Vlad Georgescu. Mai mult, in opinia lui, securistii erau chiar Georgescu si jurnalistul N.C. Munteanu. "(…) Acesta (Vlad Georgescu – n.r.) era un agent cert al Securitatii noastre, infiltrat acolo pe langa multi altii, printre care si unul din criticii mei, Neculai Constantin Munteanu. (…) Prezenta acestora, de altfel, face inutila orice contributie a unui simplu trecator sporadic, fara relatii temeinice acolo, cum eram eu", se adreseaza Academiei Balaceanu-Stolnici.
Jurnalistul N.C. Munteanu si-a potolit cu greu hohotele de ras la auzul acuzatiei lui Stolnici, invitandu-l sa reciteasca extrasele din dosarul de informator, publicate de CNSAS. Munteanu spune ca "turnatoria" lui Vlad Georgescu la Securitate este documentata in cartea istoricului Mihai Pelin: "El a semnat un angajament, prin ‘64-’65, ca sef de protocol la un muzeu. Nu exista nici o urma ca Vlad Georgescu ar fi dat vreodata cea mai mica informatie Securitatii". Cat despre acuza la adresa lui, Munteanu spune ca nu intelege "ce e in capul lui (Stolnici – n.r.). Ma incearca un sentiment de penibila mila fata de acest om". Dupa cum a relatat in trecut, prezentand si documente, colaborarea lui Munteanu cu Securitatea s-a rezumat la discutii cu un var de-al sau, Costica Tanase, despre care nu stia ca este capitan la Securitate. Jurnalistul il va da in judecata pentru fals in acte pe varul Costica, pentru ca a inregistrat discutiile ca note informative si i-a dat un nume de cod, fara ca el, Munteanu, sa fi semnat vreodata un angajament cu Securitatea.
