Daca ar trebui sa fim la curent cu situatia economica mondiala, atunci nu vom putea evita subiectul perioadei actuale, si anume rezultatul summitului tarilor industrializate G20, care s-a incheiat la Londra pe 2 aprilie. Vorbind de tarile industrializate, voi aminti in treacat ca in ultimii trei ani Japonia, in ciuda faptului ca a schimbat patru prim-ministri, a ramas inca a doua mare economie a lumii, chiar cu un ministru al Finantelor, Shoichi Nakagawa, care s-a facut de ras la intalnirea G7, deoarece la conferinta de presa arata "cam obosit".
Oricum, recentul summit G20 a prezentat o premiera, oferind pe langa partea populista, necesara recastigarii increderii oamenilor, si un program de restructurare bazat pe: consensul pentru degrevarea bancilor de activele toxice; folosirea unui stimul fiscal de 5.000 mld. dolari pana in 2010, mai bun decat unul economic.
Totusi, pana a se ajunge la acest acord, am putut constata doua solutii: 1) a tarilor industrializate din Europa, sustinuta de cele mai radicale, Germania si Franta, care doreau un control public al sistemului financiar, mai ales al marilor hedge funds, mergand astfel la cauza fenomenului; 2) opinia SUA exprimata de Barack Obama si care viza cresterea consumului prin reglementari si stimulente financiare directe in economie, vizand astfel mai mult efectul fenomenului.
Asa am constatat ca solutia Merkel–Sarkozy a fost acceptata, iar 3/4 din stimulente vor fi administrate de FMI pentru nevoile tarilor aflate in dificultate in timp ce restul va fi folosit direct in comert pentru evitarea colapsului valutar si a protectionismului statal. Totodata, programul de restructurare aprobat de G20 pune la dispozitie circa 250 mld. dolari pentru impulsionarea economiilor tarilor vulnerabile din Estul Europei, inclusiv prin utilizarea facilitatii de overdraft. Tarile emergente vor avea o importanta mai mare si probabil vom vedea inceputul sfarsitului paradisurilor fiscale, dar si aparitia unui nou concept de ordine mondiala cu un alt gen de globalizare. Concluzia: sistemul bancar mondial de tip anglosaxon s-ar putea sa-si vada ultimele zile.
Asa ca rezolutiile anuntate au accelerat cresterile burselor straine, marcand astfel o imbunatatire strategica a sentimentului de incredere si marind optimismul investitorilor in pietele de capital. Putem miza pe acest trend ascendent, care anticipeaza moderarea contractiei economiei globale in urmatoarea perioada si spera intr-o revenire a economiei, de ce nu, la sfarsitul acestui an.
In aceste conditii, este firesc ca piata futures de la Chicago sa ne indice o volatilitate in scadere la nivelul indicelui sentimentului de piata VIX (Volatility index) – cel mai consacrat. Vom analiza graficul indicelui din acest an in comparatie cu evolutia indicelui american SPX, folosind o combinatie a doi indicatori tehnici uzuali, MACD si Fast Stochastic.
Asa vom observa cum sentimentul pietei este intr-o apreciere evidenta, de la varful din luna februarie, cand variatia a atins ±35% fata de punctul de referinta de la inceputul anului, la nivelul actual de 41,5 puncte, ceea ce reprezinta un spread de maxim 9% fata de minimul anului atins in luna martie, printr-un dublu bottom, cand sentimentul de incredere a atins un maxim egaland performanta lunii ianuarie. In acest timp, indicele SPX a avut, in majoritatea timpului, o depreciere relativa de pana la 30% (deci o variatie mai mica decat a indicelui VIX), pentru ca, ulterior, sa recupereze din pierdere circa 20%, revenind pe crestere pana la nivelul actual de 10%, sub nivelul de referinta.
Semnalele combinate ale MACD si Fast Stochastic indica o continuare a scaderii indicelui VIX, in fapt o imbunatatire a sentimentului de piata care, in conditiile date, isi poate continua tendinta pana la atingerea bottomului anterior, existand suficiente sanse de strapungere a limitei inferioare, printr-o depasire relativa.
Totusi, pana a observa si practic influenta programului G20, pietele de capital vor mai face cunostinta cu informatii negative datorate evolutiei fie si mai lente a recesiunii actuale, asa ca, deocamdata, sentimentul de piata va oscila intr-un range desenat precum cel de pe grafic, cu variatii
-5% / ± 30% fata de linia de referinta 0.
