Dragă Emil,
De când am primit primele rezultate ale monitorizării activităţii ministerelor de pe www.romaniacurata.ro, stau şi mă întreb care este explicaţia pentru care un guvern care a pornit cu un program de reformă a statului sfidează legea nepublicând rapoartele de activitate pe anul trecut a mai bine de jumătate din ministerele sale. Mă întreb, în condiţiile astea, dacă aceste rapoarte chiar există, dacă le-a citit cineva şi dacă activitatea acestor ministere a fost evaluată şi au fost luate măsuri de îndreptare. Ştiu însă că nu avea pe ce bază să fie evaluată – raportul Băncii Mondiale sugerează să se creeze de-abia de acum înainte o asemenea bază, pentru că un program de guvernare întreg nu este realist, nici ca obiective, nici ca termene, şi nu poate servi drept unitate de măsură a performanţei Guvernului. Nici memorandumul cu FMI, deşi eu susţin că este necesar şi că faceţi bine că încercaţi să-l puneţi în practică, nu e suficient pentru a evalua activitatea întregului Guvern. Nu în ultimul rând, pentru că un guvern, chiar dacă ar fi alcătuit dintr-un singur partid, ceea ce nu e cazul, nu este responsabil doar în faţa alegătorilor acelui partid, ci în faţa tuturor cetăţenilor, a Parlamentului şi a legii.
Aştept ca atare şi neîntârziat ca aceste rapoarte să apară pe site-urile ministerelor, fiind informaţie nu doar publică, ci din oficiu. Sper să nu interpretaţi asta ca pe un atentat la agenda deja atât de încărcată: din 2002 încoace, după cum cred că ştiţi, am fost singura care a monitorizat regulat această măsură simplă de responsabilizare a administraţiei, prin sondaje ale întregului sector public cu diferiţi parteneri, fie UE, fie Banca Mondială. Am strecurat şi într-un discurs al şefului statului faptul că administraţia e datoare legal să ne spună o dată pe an cum a folosit banii noştri, sperând că asta îi va speria mai tare pe şefii care trebuie să facă aceste rapoarte. Cu toate astea, am bănuiala că mai mult de şaizeci la sută nu a reuşit niciodată să respecte legea. Cel puţin aşa era când am măsurat eu ultima dată, prin anul 2005. Cum era ultima oară când aţi măsurat dvs., care sunteţi, în fond, responsabil cu implementarea legilor, mai ales una care priveşte performanţa administrativă (e vorba de Legea 544 plus norme)? Poate produce dl Jurcan un raport public cu capacitatea statului de a respecta măcar aceste reguli formale (vreau şi eşantionul, şi rata de răspuns, dacă se poate). Ca să vă ajutăm, pentru că nimeni nu performează dacă nu are un instrument de monitorizare.
Sunt printre cei care v-au creditat întotdeauna măcar cu bune intenţii, ceea ce mi-a atras constant ironii şi suspiciuni. Chiar lansarea României Curate – proiect de mobilizare comunitară, în care încerc să încurajez toţi cetăţenii să meargă la administraţia lor locală (indiferent de culoarea sa politică) să ceară asemenea rapoarte şi să afle şi ei la ce au folosit banii lor – e din start bănuită ca fiind un cal troian pentru partidul dvs. Dar nu are rost să sărim după pietrele în baltă aruncate de toţi proştii. Dacă vă scriu este pentru că mă preocupă rezultatele propriei noastre monitorizări, ca şi ratarea ocaziei de a discuta public problemele semnalate în raportul Băncii Mondiale (l-am citit cu atenţie pentru că în varianta publicării lui, abandonată între timp, de teama că va provoca prea mari critici, trebuia să îi scriu prefaţa; nu am aflat nimic nou din el). Dvs. sunteţi probabil convins că faceţi bine şi că obiectivul – just – de a lua cu împrumut bani publici de la UE şi FMI pentru a vă finanţa deficitul (faţă de singura altă opţiune, de a împrumuta de pe piaţa de capital în condiţii mult mai nefavorabile) scuză întregul mecanism de formulare al politicii publice din guvernul dvs. Dar colegii mei şi cu mine, care am monitorizat împreună cu diverse agenţii internaţionale mai multe guverne, vedem limpede şi clar că, fără nici o legătură cu criza economică, statul a regresat, chiar sub conducerea dvs., care vă propuneaţi să-l reformaţi.
Cine ar fi trebuit să citească rapoartele de activitate şi să le coreleze într-o evaluare a întregii performanţe? Nu vă e clar, pentru că şi guvernul dvs., ca şi cele precedente, aţi sabotat constant crearea acestui centru de raţionalizare al politicii publice. El există pentru că a fost cerut de UE, proiectat de OECD şi sprijinit de Banca Mondială. Pe când mai aveam încă speranţe că va merge, am aranjat ca şeful lui să meargă să înveţe meserie la Harvard la Kennedy School, şi mai mulţi foşti studenţi de-ai mei au lucrat acolo, au scris manuale de cum planifici şi evaluezi politicile; râsul lumii. Azi, după cum puteam afla din raportul Băncii, şi unitatea centrală de politici publice, şi cele pe ministere sunt ocolite de orice circuit al deciziei, cei care au mai rămas pe acolo se ocupă cel mult cu proiecte mici, dar nici vorbă să fie ei cei care planifică şi evaluează, pentru simplul motiv că aceste procese nu au loc în general, că tot ce e important se decide politic şi clientelar în cabinetul ministrului, fără vreo evaluare de impact bugetar, şi noi plătim degeaba crearea unei infrastructuri de raţionalizare care nu e folosită. Nimeni nu face parte din circuitul deciziei importante, cea privitoare la alocarea de fonduri, dacă nu e numit politic. Politizarea e văzută ca obstacolul principal în calea performanţei în raportul Băncii şi probabil de asta nu l-am putut discuta public aşa cum ar fi meritat. Sunteţi gata să călcaţi în picioare o decizie a Curţii Constituţionale pentru a trece Legea educaţiei, deşi acelaşi raport apreciază că Ministerul Educaţiei e cu totul incapabil să pună în practică această lege, iar politizarea e un enorm obstacol în calea reformei.
Aveţi miniştri la Finanţe, la Educaţie, şi în alte locuri, de la care aşteptaţi să reformeze educaţia şi să lichideze economia subterană, şi nu păreţi conştient că nu au fost deocamdată capabili să reformeze nici unu la sută din instrumentele cu care se presupune că vor reforma res-tul lumii. Nu pot să ies prin lumea academică fără să mă întâlnesc cu vreun profesor la unica universitate a UE – EUI – care să nu plătească o sută de euro pe lună din salariul său pentru întreţinerea studenţilor noştri la Fiesole (vreo patru la număr), pentru că ministrul nu e capabil să se facă ascultat de oficiul pentru burse. Vă propun să îi donăm dvs., eu, dl Funeriu şi ce prieteni mai găsim: e mai demn decât să mă scuz mereu faţă de diverşi colegi de comisii de doctorat de pe acolo, sau să mă lepăd public spunând că nu mai am nici o legătură nici cu ţara, nici cu voi. Cât despre Ministerul de Finanţe, el zice că mi-a pierdut complet cererea prin 544. Nu mă miră, că între timp le-am atras atenţia că au făcut o greşeală şi mi-au trimis o scrisoare care spunea că include şi actul doveditor. Vezi însă că în scrisoare nu era nici un act doveditor şi nimic altceva în afară de anunţ, că noi suntem într-o piesă cu cretini aici, numai că nu râde nimeni. Şi de la ei aşteptaţi dvs. să vă crească încasările. O să vă crească doar procesele, dacă nu puneţi mâna să-i reformaţi în primul rând pe ei. Despre Schengen nu mai are rost să vorbesc – vom fi amânaţi la paştele cailor, în timp ce ministrul dvs. de Externe, pe protocolul ministerului, îşi face campanie electorală pentru partid. O dovadă flagrantă de neatingere a performanţei propuse de către guvernul dvs., care a produs mai multe ironii stupide despre ţigani decât proiecte de a-i integra.
Cum nu cred că stabilitatea guvernului dvs. e ameninţată în săptămânile ce vin, aş vrea să vă propun la vedere să oprim odată această tendinţă de a strica şi puţinele lucruri pe care le îndreptasem în guvernarea noastră. Aştept să văd cum publicaţi rapoartele de activitate imediat şi ale tuturor (de exemplu, vă rog, RAPPS, dacă se poate, altă instituţie care îmi pierde cererile pe baza Legii 544). Aştept s-o aud pe purtătoarea de cuvânt că ne spune cine anume citeşte aceste rapoarte în Guvern. Mai vreau să ştiu în urma citirii lor cine a fost promovat pentru anul trecut şi cine a fost sancţionat, că dacă toţi am fost la fel de eficienţi nu văd cine învaţă ceva. Vă propun să fiţi cel care lansează opoziţiei invitaţia de a construi un grup permanent de reformă a statului – în care să discutăm cum reducem politizarea, cum facem ca decizia să treacă pe unde trebuie oficial să treacă şi cum negociem subiectele principale între toţi actorii importanţi, politici şi sociali, ca să nu fim mereu în impas. Vă promit că ne ducem noi, societatea civilă, la ei să îi rugăm, dacă mândria nu vă lasă. Că totuşi cineva, de undeva, trebuie să înceapă. Am deja destui ofertanţi pe www.romaniacurata.ro la doar o săptămână de la lansare, toţi gata să vă dea o mână de ajutor.
