A face ore de religie în școală poate fi un stimulent intelectual și spiritual chiar și pentru o educație științifică, cu condiția ca religia să nu fie tratată fundamentalist, ci „luminat“, acceptându-se o pluralitate de interpretări ale Scripturilor.
Disputa furtunoasă din ultimul timp privind religia în școli nu a putut omite întrebarea foarte veche și totuși mereu reluată: sunt, în definitiv, religia și știința compatibile? Răspunsul meu general este: depinde. Depinde de ce înțelegem prin „religie“. Iată un caz extrem:
Călătorind cu trenul acum câteva luni, s-a întâmplat să am o conversație cu un pastor american al unei congregații neoprotestante. Omul era adeptul literalismului biblic și, aflând acest lucru, i-am pus întrebarea capitală, convins că îl încui: cum se explică în termenii lui existența fosilelor, a căror vârstă este socotită de paleontologie în zeci sau sute de milioane de ani? Omul mi-a răspuns pe loc (în mod evident, avea răspunsul pregătit) că Dumnezeu a făcut lumea în șase zile, acum aproximativ 6.000 de ani, așa cum a scris Biblia, dar a făcut și fosilele cărora le-a dat aparența vârstei de milioane de ani vechime, deși în realitate ele nu erau mai vechi decât animalele și plantele vii.
Citește continuarea articolului în Revista 22.