» Numerosi directori ai unor institutii constantene, acuzati in trecut de grave fapte penale, au fost achitati de instantele locale.
» Absolut toti au dat in judecata statul roman,
in general pentru arestare ilegala, si au de primit despagubiri de zeci de mii de euro fiecare.
In ultimii doi ani, mai multi fosti directori ai unor mari companii si societati cu sediul in Constanta au obtinut sute de mii de euro despagubiri, in compensatie pentru anumite abuzuri savarsite de anumite institutii si ale caror victime acestia au fost. Fosti mari sefi de companie, ca Alexandru Dima sau Ion Manea Ghiocel, au fost judecati ani buni pentru presupuse abuzuri si alte fapte penale, dupa care au fost achitati de instantele din Constanta sau de Inalta Curte de Casatie si Justitie. Imediat dupa primirea hotararii definitive si irevocabile, fostii inculpati au dat statul roman in judecata si urmeaza sa primeasca sume impresionante de bani (evident, valuta) reprezentand despagubiri materiale sau morale. Nu are rost sa discutam despre legitimitatea actiunilor de inculpare, din moment ce judecatorii au decis ca persoanele in cauza sunt nevinovate. Marea problema este insa ca, in urma acestor procese, singura parte ramasa cu buza umflata a ramas statul, care acum este obligat sa scoata din buzunarele, si asa carpite, sute de mii de euro si dolari. Ca au gresit sau nu procurorii atunci cand au trimis cauza spre judecare, acest lucru conteaza mai putin in prezent. Raman paguba si gustul amar creat de faptul ca sistemul judiciar autohton este plin, in continuare, de lacune care lasa loc la diverse interpretari.
Fapte prescrise
sau savarsite de altii
Cei mai multi "sefi" de societati ajunsi in boxa acuzatilor din ‘90 incoace au fost directori ai unor firme mari care isi desfasurau activitatea in Portul Constanta. Unul dintre acestia este Ion Manea Ghiocel, fost sef la CNM Navrom. De curand, acesta a castigat procesul intentat statului roman si urmeaza sa primeasca despagubiri materiale de 195.000 RON si daune morale de 30.000 euro. De cerut a cerut Manea Ghiocel mult mai mult (un milion de euro daune morale), dar instantele i-au admis partial cererea. Condamnat initial la aproape sapte ani de inchisoare pentru deturnare de fonduri si abuz in serviciu, directorul a fost ulterior achitat de Curtea de Apel si Inalta Curte, pe motiv ca nu inculpatul a savarsit faptele respective, ultima decizie ramanand definitiva si irevocabila. Imediat, Ghiocel a deschis actiunea contra statului, Tribunalul a admis-o, iar Curtea de Apel a mentinut-o, cele doua instante concluzionand ca fostul director de la CNM Navrom a fost ilegal retinut preventiv. O situatie similara este cea a lui Alexandru Dima, fostul director de la GISN (Grup de Interventie si Salvare Navala), achitat de toate instantele pentru asa-zisele acuzatii de abuz in serviciu, delapidare, inselaciune si falsuri. Dima a fost acuzat ca, in 1991, in calitatea sa de director GISN a incheiat un contract dubios de ranfluare cu firma Drossinos Elefterios. Compania elena ar fi trebuit sa primeasca pentru ranfluarea navei Rostock aprox. 450.000 de dolari, dar –potrivit procurorilor – a primit ilegal aproape 800.000 USD. Dima trebuie sa primeasca acum de la stat despagubiri de 1,5 miliarde lei vechi, dar prima hotarare de acordare a despagubirilor nu este definitiva si este judecata inca de Curtea de Apel, care a programat un nou termen pe data de 16 mai.
Cazurile Danila si Matroz
La inceputul lunii martie, Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) a admis actiunea intentata de Costica Danila, fost director la Agentia Credit Bank Eforie Sud. CEDO a stabilit ca acesta a fost condamnat ilegal la patru ani de inchisoare pentru luare de mita, in baza unor probe dubioase.
Hotararea de condamnare definitiva si irevocabila apartinuse Inaltei Curti de Justitie, care nu a tinut cont de faptul ca Danila fusese achitat de Tribunalul Constanta si Curtea de Apel. Danila a fost arestat in toamna lui ‘95, in baza unui autodenunt formulat de patroana unei societati comerciale. Ulterior, s-a demonstrat ca Danila nu a pretins sau primit vreodata "mita pretinsa".
Anul acesta, CEDO a decis ca fostul director a facut inchisoare fara sa fie vinovat. Curtea Europeana a acordat daune morale de numai cateva mii de euro, o suma ce nu poate compensa in nici un fel anii petrecuti dupa gratii de fostul sef de la Credit Bank. Trebuie spus ca instantele din Constanta au relevat in acest caz reaua-credinta a denuntatoarei, care a incercat astfel sa scape de returnarea creditelor contractate de la Credit Bank si folosite in alte scopuri decat cele declarate.
Un alt director care are de primit despagubiri importante de la statul roman este Constantin Matroz, fostul sef al FPS (Fondul Proprietatii de Stat) Constanta. Pe 16 noiembrie 2006, ultima instanta a decis ca fostul director a fost ilegal arestat preventiv. Tribunalul Tulcea a dispus acordarea unor despagubiri morale si materiale de 25.000 euro.
Aceeasi instanta il achitase pentru acuzatiile de inselaciune, fals si uz de fals, hotararea sa fiind mentinuta de Curtea de Apel Constanta. Matroz fusese trimis in judecata in 2001, pentru presupuse fapte comise in mai-iunie 1999, in beneficiul firmei tulcene Cerealcom SA. z
SPECIALISTUL
» sapte dosare
"In perioada ianuarie 2006 – aprilie 2007, pe rolul Tribunalului Constanta s-au aflat sapte dosare avand ca obiect cereri de reparatie. Din cele trei inregistrate anul acesta, unul singur mai este pe rol. In astfel de cazuri termenul de introducere a actiunii de reparatie este de 18 luni de la data hotararii definitive si irevocabile de achitare. Actiunea se face numai la tribunalul din aria de domiciliu a reclamantului, iar partea caruia i se cere plata daunelor este intotdeauna statul. La stabilirea cuantumului daunelor, se tine cont de durata privarii de libertate si consecintele acesteia asupra subiectului sau familiei sale (divort, probleme de sanatate etc.). In afara situatiilor de arestare preventiva ilegala, art. 504 prevede ca are drept de despagubiri si persoana condamnata definitiv, care a fost achitata in urma rejudecarii."
Razvan Anghel, purtator de cuvant, Tribunalul Constanta
CONSECINtE
» Gafe continue
Graba procurorilor de a acuza diversi directori, adesea doar in baza unor ordine primite "de sus", are consecinte devastatoare asupra sistemului judiciar. La nivel national, au existat in ultimii ani zeci de astfel de cazuri, statul roman fiind prejudiciat, prin aceste gafe ale anchetatorilor, de sume uriase. Din pacate, se pare ca acest obicei al incriminarilor la ordin este inca in mare voga, magistratii pregatind si in prezent astfel de dosare.
