» Impunerea varstei de pensionare la 65 de ani risca "sa creeze un genocid", pentru ca speranta de viata abia depaseste aceasta varsta, spune sindicalistul Bogdan Hossu.
» Specialistii spun ca pensionarea la aceeasi varsta a femeilor si barbatilor nu tine cont de discriminarile sociale din Romania. Femeile sunt obligate de multe ori sa aiba grija singure de copii, de batrani si de casa fara nici un ajutor din partea statului sau a angajatorilor, in schimb ar trebui sa aiba o cariera la fel de lunga ca barbatii.
Sindicatele si specialistii in egalitate de sanse spun ca noul sistem de pensii promovat de Guvern are doua mari probleme legate de varsta de pensionare. Prima, ridicarea varstei standard de pensionare la 65 de ani face ca iesirea din campul muncii sa se apropie de iesirea din viata. A doua, ca obligatia ca femeile sa se pensioneze cot la cot cu barbatii, la 65 de ani, este discriminatoare si nu tine cont de faptul ca femeia are practic doua slujbe in societatea romaneasca: una de cariera si una acasa, unde creste copii, face de mancare, face curat si ingrijeste batranii, fara vreun ajutor din partea angajatorilor si, de cele mai multe ori in cuplurile traditionale, nici din partea barbatilor.
Bogdan Hossu, liderul confederatiei sindicale Cartel Alfa, ne-a spus ca exista "o directiva europeana care prevede fie unificarea varstelor de pensionare dintre barbati si femei, fie egalizarea stagiului de cotizare". Hossu ne-a explicat ca in Romania s-a optat pentru prima varianta, pentru ca cea de-a doua ar fi insemnat ca lunar femeile ar fi contribuit cu un procent mai mare din salariu pentru fondul de pensii in asa fel incat in final, desi ar fi iesit mai devreme la pensie, ar fi dat tot atatia bani ca si barbatii. Totusi, Hossu sustine ca, "in conditiile in care speranta de viata in Romania este de 69,5 ani pentru barbati si 71 de ani pentru femei, varsta de pensionare ar trebui sa fie 63 de ani, asa cum este si in alte state europene".
Hossu spune ca altfel "riscam sa cream un genocid" pentru ca "exista o probabilitate ridicata ca o mare parte dintre lucratori sa nu mai apuce pensionarea", ceea ce, sugereaza liderul Cartel Alfa, ar avantaja statul: ar incasa niste contributii fara sa mai fie nevoit sa plateasca pensii. "Nu stiu cum a calculat ministerul ca romanii vor trai mai mult in 2030, avand in vedere ca speranta de viata in ultimii 15 ani a tot scazut si ca sistemul sanitar si cel de venituri sunt deficitare", ne-a mai spus Hossu.
Oana Baluta, presedinta Centrului FILIA, ne-a explicat ca mai multe organizatii care militeaza pentru egalitatea de sanse si de tratament intre barbati si femei nu sunt de acord cu varsta de pensionare egala intre femei si barbati. Argumentul Guvernului ca exista si alte tari in care se intampla asa este atacat de specialista: "Situatia femeilor din Romania este mult diferita. Traseele de viata ale barbatilor si femeilor difera, pentru ca femeile au roluri multiple in societate. Ele ingrijesc copiii, ele ingrijesc batranii. Este nedrept sa se pensioneze la fel, cat timp statul nu ofera serviciile sociale care sa armonizeze cariera cu familia".
Baluta da ca exemple injumatatirea numarului de gradinite din 1989 pana acum, astfel ca femeile nu au in grija cui sa-si lase copiii, lipsa investitiilor de catre angajatori in pachete de stimulare pentru femeile cu copii si in servicii sociale. Profesoara Mihaela Miroiu, specialista in feminism, considera ca cea mai corecta formulare ar fi fost ca femeile "pot" sa se pensioneze la 65 de ani, si nu ca "trebuie", pentru ca "femeile au doua slujbe", fiind nevoite sa aiba grija de copii si de gospodarie fara sa fie remunerate pentru aceste sarcini.
Specialista spune ca "statul gandeste in locul tuturor si are tendinta de a legifera tot ce misca". Oana Baluta socoteste ca "in cuplul traditional, femeia vine acasa de la munca, face de mancare, face curat si ingrijeste copiii. Barbatul poate mai are timp sa citeasca o carte legata de profesie". Toate muncile pe care in societatea romaneasca le fac doar femeile "au repercusiuni asupra carierei lor", iar statul roman se face ca nu observa aceste diferente: "Vrea sa ne intoarcem in secolul XIX, cand intre viata privata si cea publica era o scindare imensa", spune specialista.
Egalizarea varstei de pensionare se va face treptat, a explicat ministrul Muncii, Mihai seitan. Potrivit lui Bogdan Hossu, numai pentru femei se va merge pe un trend de crestere a varstei de pensionare, pentru ca barbatii, care se pensioneaza in prezent la 63 de ani si sapte luni, vor ajunge in 2014 sa se pensioneze la 65 de ani. Pentru femei, fiind vorba de o crestere semnificativa a numarului de ani in care acestea mai trebuie sa lucreze, adica peste cinci ani, acestea vor iesi la pensie in 2014 la 60 de ani, iar la aceeasi varsta cu barbatii abia in 2025-2030.
» Pensii in ceata
» Guvernul nu a prezentat formula dupa care vor fi recalculate pensiile.
Nu exista o metodologie de aplicare a noului sistem unitar de pensii, ea urmand sa fie adoptata abia dupa ce Parlamentul aproba legea.
» Nu este clar cu cat vor creste pensiile foarte mici si cu cat vor scadea cele foarte mari, ale "privilegiatilor".
» Guvernul a explicat ieri ca exemplul dat de premierul Emil Boc privind pensiile de 3.000 de lei ale militarilor care nu vor scadea a fost "un caz punctual" si ca afirmatia se referea la toate pensiile speciale de acest gen. Totodata, "legea nu stabileste nici un plafon sub care nu se recalculeaza si nu scad pensiile speciale", singurul principiu de care se va tine cont fiind cel al contributivitatii: pensiile care nu l-au respectat vor scadea.
