Până în 2010, viaţa lui Andreas Georgiou a fost relativ liniştită. Emigrat în Statele Unite în tinereţe, grecul şi-a dat doctoratul cu specializare în teorie monetară la Universitatea din Michigan, după care a urmat o carieră nespectaculoasă la Fondul Monetar Internaţional, unde a ajuns directorul adjunct al departamentului de Statistică. În martie 2010, însă, guvernul grec a decis scoaterea Autorităţii Naţionale de Statistică, Elstat, din subordinea ministrului Economiei – iar Georgiou a fost numit la conducerea acesteia.
Cifre greceşti şi cifre europene
Conform unei glume des spuse la Eurostat, „există trei feluri de minciuni: minciuni simple, minciuni gogonate şi statistici greceşti”, relatează portalul american de ştiri NPR. Într-adevăr, până la numirea lui Georgiou în funcţie, datele predate de către guvernul grec Bruxelles-ului conţineau erori gigantice – şi voite: astfel, la începutul anului 2009, o prognoză a economiştilor eleni prevedea un deficit bugetar de 3,7%. După venirea la putere a premierului socialist Giorgios Papandreou, acesta a ordonat o verificare a cifrelor – iar prognoza revizuită a şocat atât Grecia cât şi Europa: deficitul real era de 12,5%. Totuşi, Eurostat a considerat că nici aceste cifre nu erau corecte – pe bună dreptate, după cum avea să se dovedească un an mai târziu: o a doua verificare, făcută sub controlul lui Georgiou, avea să stabilească că deficitul pentru 2009 fusese de 15,4%.
Dacă din punctul de vedere al Eurostat venirea lui Georgiou la conducerea Elstat a fost providenţială (toate datele predate din 2010 de Grecia au fost acceptate fără rezerve de autoritatea europeană), la Atena economistul nu şi-a făcut mulţi prieteni – ci dimpotrivă.
După cum relatează cotidianul german Die Welt, noile reguli impuse de Georgiou în Elstat i-au uimit pe subalternii săi – ale căror cereri de a modifica sau ascunde anumite cifre au fost refuzate de directorul care le-a atras atenţia că „nu crează cifre greceşti, ci cifre europene”. Speriat de corectitudinea lui Georgiou, parlamentul de la Atena s-a grăbit să înfiinţeze o comisie de control a Elstat, din care, în afară de directorul departamentului, mai făceau parte matematicianul Nikolaos Logothetis şi economista Zoe Georganta. Cererea celor doi de a vota asupra statisticilor trimise la Bruxelles a fost însă respinsă de Georgiou, care le-a atras atenţia că, din moment ce el este responsabil pentru statistici, nu poate permite ca acestea să fie obiectul unui vot. Cearta a devenit din ce în ce mai aprinsă, iar în octombrie 2010, Georgiou a descoperit că o persoană necunoscută a obţinut acces la e-mailurile sale private.
Grecia, victima unui complot german?
O anchetă a poliţiei a dezvăluit că contul lui Georgiou fusese accesat de pe computerul lui Logothetis – care a declarat că el însuşi, şi nu Georgiou, era victima unui complot, pus la cale de Uniunea Europeană şi FMI. Conform matematicianului, cele două organizaţii urmăreau să „îndepărteze Grecia de pieţele financiare şi să o menţină sub controlul lor, pentru a obliga poporul elen să să suporte măsurile brutale de austeritate”, relatează Die Welt. Logothetis este susţinut de Georganta, care afirmă că datele economice ale Greciei au fost manipulate de Eurostat la cererea Germaniei – „noua putere de ocupaţie europeană”. Faptul că ministrul de Finanţe Evangelos Venizelos a desfiinţat comisia în septembrie 2011 a dat naştere unor noi teorii conspiraţioniste, expuse de Logothetis şi Georganta unei comisii parlamentare. Rezultatul? Procurorul general al Greciei a deschis o anchetă împotriva lui Georgiou, care este acuzat că „ar fi mărit artificial datoria naţională şi deficitul bugetar din anul 2009″, conform Die Welt. O ironie tristă, constată Georgiou: „pentru prima oară în ultimii ani, Europa acordă încredere statisticilor unei instituţii greceşti – şi în acelaşi timp, politicienii, presa şi juriştii greci consideră că aceste statistici fac parte dintr-o conspiraţie”.
Singurul sprijin de care se bucură Georgiou vine din afara Greciei: statele din zona euro au făcut presiuni asupra Atenei de a pune capăt acestui scandal care nu face decât să dăuneze imaginii ţării. Până acum, însă, aceste demersuri nu au avut rezultatul scontat; mai mult de atât, Parlamentul de la Atena a instituit propria sa comisie de anchetă a „trădării” comise de statistician. „Nimeni nu-l iubeşte pe mesagerul care aduce veşti proaste”, scria Sofocle în Antigona – iar Georgiou ar putea avea, din păcate, ocazia să verifice adevărul acestei afirmaţii pe propria sa piele.
