Deşi a trecut mai mult de un an de când Ministerul Sănătăţii a catalogat drept „prioritară” construcţia spitalului, până astăzi nimeni nu ştie nici măcar numele constructorului.
La începutul lunii martie 2011, Guvernul României a aprobat un memorandum pentru construirea unui Spital Regional de Urgenţă în comuna clujeană Floreşti, o localitate unită, practic, cu oraşul Cluj-Napoca. Ba mai mult, viitoarea unitate medicală din capitala Transilvaniei, alături de cea din Iaşi, a primit statutul de construcţie „prioritară”. Imediat, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe, a făcut declaraţii conform cărora va fi organizată o licitaţie, după care urmează să fie semnat şi contractul cu firma care se angajează să construiască spitalul. Şi toate astea urmau să fie rezolvate până în vara lui 2011. Ce au făcut autorităţile până în aprilie 2012? Nimic, spre nemulţumirea cadrelor medicale din Cluj-Napoca. Medicii clujeni nu s-au ales cu nimic nici după intervenţia fostului prim-ministru, Emil Boc, care a declarat, în luna noiembrie, nu doar că licitaţia poate demara oricând, ci şi că întregul proiect ar urma să aibă fie aprobat şi construcţia spitalului ar trebui începută cât mai curând. De asemenea, după ce a văzut că viitorul spital regional începe să existe tot mai mult doar pe hârtie, Tişe le-a propus primăriilor celor două localităţi interesate direct de construirea respectivei unităţi medicale, Cluj-Napoca şi Floreşti, să colaboreze.
Clădiri din secolul XX
„Am găsit înţelegere la cei doi primari”, a spus Tişe în luna ianuarie a acestui an, o declaraţie încheiată cu optimisticul „sperăm să începem construcţia până în vară”. Doar că medicilor clujeni le-a cam pierit răbdarea, iar aceştia au tras, ieri, un prim semnal de alarmă. „Clujul se mândreşte cu multe branduri, însă printre cel mai puternic se numără cel al şcolii de medicină. Trebuie construit acest spital cât mai repede, pentru că activitatea medicală nu se mai poate desfăşura în clinicile construite la începutul secolului al XX-lea, pe timpul lui Franz Josef”, a spus prorectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie (UMF) „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca, Valentin Cernea. Unitatea medicală ar trebui construită în parteneriat cu administraţiile locale şi judeţeană, iar reprezentanţii acestora nu s-au ferit să acuze însuşi Ministerul Sănătăţii pentru întârzierea proiectului. „Este, într-adevăr, o prioritate construirea acestui spital, însă, ne place sau nu ne place, depinde mai mult de minister şi trebuie să găsim o rezolvare, chiar dacă nu este neapărat în sarcina noastră acest caz. Anul trecut, Ministerul Sănătăţii şi-a asumat construirea a şase astfel de spitale regionale de urgenţă, dar până acum nu a făcut nimic”, a reacţionat şi viceprimarul Clujului, Attila Laszlo. Spitalul Regional de Urgenţă Cluj este o investiţie cifrată la 150 de milioane de euro şi ar trebui terminat, conform planului iniţial, cel târziu la finalul anului 2016.
Spital pentru Regiunea Nord-Vest
Spitalul Regional de Urgenţă Cluj, în cazul în care va fi construit, va sta la dispoziţia a aproximativ patru milioane de oameni din regiunea de Nord-Vest a României. Unitatea medicală va avea 800 de paturi şi 37 de secţii medicale, dar şi un heliport, destinat transportului cu elicopterul a pacienţilor în stare critică. Terenul din Floreşti pe care ar trebui construită clădirea medicală are 14 hectare, iar spitalul va lua locul unei foste unităţi militare.
