Teama, neasumarea responsabilitatilor, educatia precara, problemele financiare sau instabilitatea psihica a unor parinti au repercusiuni asupra copiilor. Desi ne aflam in mileniul III, unitatile sanitare sunt inca pline de nou-nascuti nedoriti de cele care le-au dat nastere. Medicii si asistentele se transforma, pentru ca nu au de ales, in parinti-surogati, fiind nevoiti sa aiba grija de ei.
Autoritatea de Sanatate Publica Judeteana (ASPJ) Constanta, in calitate de partener al Directiei pentru Protectia Copilului, a initiat un studiu propriu referitor la rata de abandon si numarul de copii abandonati in spitale. „Studierea acestor parametri in dinamica permite factorilor interesati o analiza a eficientei masurilor intreprinse. Determinarea saptamanala a numarului de copii abandonati in Spitalul Judetean Constanta si in judet s-a efectuat incepand cu saptamana 14-21 iunie 2006 si continua in prezent”, a declarat directorul general al ASPJ Constanta, Marius Enescu. Graficul atesta o crestere a numarului total de copii abandonati in perioada iulie-august 2006 – 39 pe judet si 26 la Spitalul de Urgenta – cu o scadere lenta spre sfarsitul anului. La mijlocul lunii decembrie erau inregistrati 23 de copii abandonati pe judet si numai noua copii la Spitalul Clinic Judetean de Urgenta. „ASPJ continua sa promoveze masurile adecvate pentru reducerea abandonului infantil, in contextul in care scaderea semnificativa si durabila a acesteia va fi posibila prin efortul conjugat al tuturor institutiilor interesate pe fondul imbunatatirii conditiilor socio-economice pentru familiile de risc”, a mai afirmat dr. Marius Enescu. Din totalul micutilor abandonati la Spitalul de Urgenta Constanta, 13 au fost parasiti in maternitate, iar alti 22 au fost lasati la mila asistentelor si medicilor din Clinica de Pediatrie. Acestia nu pot fi institutionalizati din cauza ca legislatia interzice plasarea in centre a micutilor cu varste mai mici de 2 ani. In tot acest timp, copiii cresc fara dragostea si grija unui parinte. Unitatea sanitara cheltuie, anual, sute de milioane de lei pentru a le asigura hrana si medicatia, caci multi dintre ei au probleme grave de sanatate sau sufera de malformatii congenitale. Nu exista nici o baza legala care sa ofere spitalului posibilitatea de a deconta banii si, de asemenea, nu exista posibilitatea ca ei sa fie adoptati direct din spital.
Lacune legislative
Daca pana in anul 2005 existau, la nivelul spitalelor, asistenti sociali care se ocupau de problema micutilor abandonati, dupa aceasta perioada noile legi le-au suspendat orice activitate. Cadrele sanitare medii din unitatile spitalicesti au fost nevoite sa preia sarcinile acestora, mai mult de nevoie si spirit civic. Pe langa munca de zi cu zi, ele trebuie sa faca adevarate anchete sociale, desi nu au calificarea necesara, pentru a da de urmele rudelor nou-nascutilor lasati in voia sortii. Daca in termen de 24 de ore, nici un membru al familiei nu se prezinta la spital pentru a se interesa de soarta acestuia, medicii sau asistentii au obligatia de a anunta Directia de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Constanta. Se deschide o ancheta pentru a da de urma rudelor. In cazul in care, in termen de o luna de zile, investigatiile nu au nici un rezultat, se intocmesc formalitatile pentru demonstrarea abandonului. Obligatia de a face demersurile pentru inregistrarea nasterii copilului abandonat revine serviciului public de asistenta sociala in a carui raza administrativ-teritoriala a fost parasit.
Munca de caritate
Cele mai mari dificultati s-au inregistrat, anul trecut si nu numai, in ceea ce priveste asigurarea hranei pentru micutii abandonati la Spitalul de Urgenta Constanta. Laptele praf pentru acesti nou-nascuti este asigurat prin intermediul unui program national demarat de Ministerul Sanatatii. Distribuirea lui se face prin ASPJ Constanta catre Primarie. Cutiile de lapte praf au fost preluate de la Primarie, deseori cu masinile personale ale cadrelor medicale, caci alte modalitati nu au existat. Nou-nascutii alaptati la san au un sistem imunitar mult mai puternic decat cei care, din primele clipe de viata, au fost hraniti cu lapte praf. In plus, cei hraniti natural sunt mult mai inteligenti, nu sunt predispusi la obezitate si au o vedere mult mai buna atat in spatiu, cat si in profunzime. Daca acesti micuti vor avea sau nu o viata normala, nimeni nu stie. Cert este ca traiesc si ca personalul medical a incercat sa-i ingrijeasca cat a putut de bine.
