Consiliul Superior al Magistraturii a initiat un proiect de lege privind practica unitara, de mult timp necesara sistemului juridic romanesc. Adoptarea unei asemenea legi nu ar mai permite interpretarea diferita in cauze, magistratii nemaiavand scuze pentru solutiile contradictorii pe care le dau si, la fel de important, volumul de munca se va reduce enorm. Procesele nu vor mai dura la nesfarsit. Proiectul de lege privind practica judiciara unitara a fost dezbatut de doua ori in plenul CSM si se afla acum la Inalta Curte de Casatie si Justitie, pentru eventuale observatii.
Curtea Suprema are ultimul cuvant
Modul de functionare a legii este simplu. O cauza primeste o anumita solutionare la fond. Una dintre parti face apel. Se da o alta solutie. Cealalta parte face recurs. Cauza a ajuns, pentru recurs, la una dintre Curtile de Apel. In acel moment, dosarul se suspenda si cauza se trimite la Inalta Curte de Casatie si Justitie.
Inalta Curte va lua in discutie nu cauza, ci problema juridica ridicata. Aceasta se va intampla intr-un complet de cel putin 9 judecatori. CSM este parere ca problemele ridicate ar trebui sa fie dezbatute de intreaga sectie a Inaltei Curti careia i se adreseaza problema juridica. Oricum, problema, odata solutionata, va fi obligatorie pentru toate instantele si va fi publicata in Monitorul Oficial. In acest fel s-au rezolvat cauza respectiva (prea putin importanta) si mai ales problema de interpretare juridica. Iar din acel moment judecatorii vor trebui sa dea solutii in speta respectiva numai dupa solutia stabilita de ICCJ.
Cererile adresate de Parchetul General sau de curtile de apel (cereri de recurs in interesul legii) vor putea fi adresate ICCJ numai daca se face dovada ca problemele de drept au fost solutionate prin hotarari diferite. Iata un articol concludent din Proiectul de lege privind practica judiciara unitara: „Cererile de recurs in interesul legii pot fi admise numai daca procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si colegiile de conducere ale curtilor de apel fac dovada ca problemele de drept care formeaza obiectul recursurilor in interesul legii au fost solutionate in mod diferit, prin hotarari judecatoresti definitive care se anexeaza cererii. Deciziile prin care se solutioneaza cererile de recurs in interesul legii se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. Solutiile se pronunta numai in interesul legii, nu au efect asupra hotararilor judecatoresti examinate si nici cu privire la situatia partilor din acele procese. Dezlegarea data problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instante”.
Completele „speciale” vor functiona un an
Completele, la nivelul curtilor de apel care vor sesiza ICCJ, vor fi constituite de Colegiul director si vor activa pe o perioada de un an. La fel, completele de la Inalta Curte care vor solutiona problemele de drept sesizate se constituie de catre Colegiul director pe perioada unui an.
La nivelul instantelor de recurs, completul care judeca dosarul este obligat sa puna in discutia partilor problema de drept controversata. Partile au dreptul sa formuleze puncte de vedere in scris cu privire la respectiva problema. Completul, daca este cazul, va suspenda judecata si va inainta ICCJ sesizarea, insotita insa de punctele de vedere formulate de parti. Bineinteles ca solutia hotarata de Inalta Curte este obligatorie si pentru completul care judeca procesul ce a ridicat controversa de interpretare a legii.
Cum se lamuresc problemele la Inalta Curte
A fost prevazut si cazul in care, chiar la ICCJ, o anumita problema juridica poate sa aiba interpretari diferite in cadrul unei sectii. In situatia data, presedintele acesteia sesizeaza sectia cu privire la unificarea practicii judiciare. Mai departe, in cazul in care problema juridica priveste mai multe sectii ale ICCJ, presedintele sectiei care a formulat problema informeaza celelalte sectii in vederea sesizarii si a solutionarii problemei ridicate.
Aplicarea proiectului de lege privind unificarea practicii judiciare nu poate incepe decat cu unificarea interpretarii diferitelor probleme la nivelul ICCJ. In acelasi timp, aplicarea proiectului va necesita, din partea Inaltei Curti, un volum de munca extrem de mare. Conform evaluarii CSM, perioada in care ICCJ ar realiza unificarea practicii judiciare, cu putine exceptii desigur, ar fi de un an.
„Dupa aceasta perioada si daca proiectul se va materializa, subliniez inca o data, rezultatele vor fi uriase pentru sistemul nostru judiciar. In primul rand, vor disparea cauzele cu solutii contradictorii. In al doilea rand, perioada de desfasurare a proceselor se va micsora foarte mult. In al treilea rand, si incarcatura pe judecator se va micsora. Partile nu vor mai face apel sau recurs daca nu exista nicio exceptie de la solutia stabilita de ICCJ. In general, actul de justitie ar castiga enorm in calitate”, a afirmat Iulian Galca, presedintele CSM.
Inalta Curte va juca rolul „scolii englezesti”
Iulian Galca, presedintele CSM, ne-a declarat ca forul suprem al magistratilor isi sustine din toate puterile initiativa legislativa. „Legea privind unele masuri pentru asigurarea interpretarii si aplicarii unitare a legii de catre instantele judecatoresti este o lege care ar ordona, in sfarsit, activitatea instantelor”, a subliniat presedintele CSM.
Iulian Galca a relatat ca initiativa CSM a fost sincronizata cu situatia din Europa. In tarile dezvoltate de pe continent existau mai multe scoli. In momentul crearii UE s-a pus problema unei practici unitare la nivelul Uniunii. Curtea de la Luxemburg nu putea aborda cauzele din puncte de vedere juridice diferite. In mod firesc aproape, a fost adoptata scoala englezeasca, scoala care se bazeaza pe precedentul judiciar, fapt ce a dus la o practica judiciara unitara pentru Europa Unita. Iulian Galca a explicat: „Daca vreti, sistemul judiciar din Romania in prezent este asemanator cu cel al Europei inainte de Curtea de la Luxemburg. Magistratii romani interpreteaza legile fiecare asa cum intelege sa le interpreteze. Si au aparut cazurile in care, la instante diferite, avem interpretari diferite. De multe ori, solutia de la fond este desfiintata la apel sau recurs. Legea pe care o sustinem va avea ca rezultat unificarea interpretarilor, iar Inalta Curte de Casatie si Justitie va juca rolul scolii englezesti”.
