Daca in trecut notiunea de branding a fost folosita initial pentru produse, apoi pentru celebritati, acum este un lucru esential pe care oamenii obisnuiti il fac pentru succesul lor, scrie revista britanica Intelligent Life.
Dan Schawbel, autorul unui celebru blog despre brandingul personal, a inteles perfect importanta acestuia si acum ii invata si pe altii cum sa isi administreze prezenta online si cum sa reuseasca pe piata muncii, mai ales in contextul crizei. "Conteaza ce te diferentiaza, incepand de la felul in care apari la cautarea pe Google, de la platformele new media pana la retelele de socializare precum Twitter, Linked-in sau Google Alert. Toata lumea este online si vizibila", spune Schawbel.
Vizibilitatea este cheia succesului, dupa parerea sa. "Trebuie sa iti administrezi brandul propriu. E nevoie sa iti revendici domeniul, apoi sa-ti expui brandul in repetate randuri, ca sa atragi oamenii. Vrei sa fii cunoscut pentru ceea ce faci oriunde, deci trebuie sa apari pe toate site-urile importante. In acest timp, trebuie sa produci continut potrivit domeniului tau. Este un mecanism de marketing".
Schawbel a scris o carte, "Eu 2.0", cu sfaturi despre auto-branding. Lucrarea incepe cu povestea sa: un student cu 10 pe linie care nu reusea sa socializeze prea bine in lumea reala, care a folosit metode aplicate in online pentru a-si face un "profil’ in mediul offline.
Brandingul propriu, adica aplicarea unor procese de marketing asupra unui individ, pentru ca alte persoane sa il retina, este o preocupare actuala a lumii moderne. Si acest lucru a devenit astazi mult mai usor datorita Internetului, care ofera tututor sansa de a deveni cunoscuti.
Consultantii in domeniul brandingului personal spun ca cei mai multi clienti sunt oameni obisnuiti. Lucreaza si cu politicieni, scriitori sau prezentatori, dar numarul managerilor, oamenilor de afaceri sau al persoanelor care nu au nici o legatura cu viata publica a inceput sa creasca. Acestia sunt dispusi sa plateasca bani buni pentru a afla cum sa se "vandal" mai bine: cum sa isi aleaga hainele, cum sa isi faca site-urile mai atractive sau, in unele cazuri, chiar cum sa gandeasca mai eficient.
Acesta este, pe de o parte, si un efect al crizei, care face ca o personalitate puternica bine definita sa fie vitala in obtinerea sau pastrarea unui job. In plus, ideile si limbajul din marketing au devenit atat de atractive, incat oamenii nu se mai vad pe ei insisi doar ca pe oameni, ci ca niste pe concepte.
In ziua de azi, este foarte usor sa apelezi la un expert in branding personal, astfel de servicii sunt doar la un click distanta. Consilierii iti arata cum sa fii sincer cu tine si sa iti descoperi calitatile si talentele, dar, mai ales, cum sa pui accentul pe laturile tale pozitive.
Urmeaza apoi etapa in care esti schimbat, practic, in totalitate: de la haine si CV, pana la postura si voce. Serviciile sunt foarte personalizate: exista chiar si experti care iti vor spune la ce evenimente ar trebui sa mergi, ce filme sa vezi, ce carti sa citesti sau ce muzica sa asculti, pentru a obtine o noua viziune a culturii.
Schimbarile nu ar trebui sa fie, totusi, socante. Mary Spillane este consultant de imagine si ofera branding personal directorilor executivi, politicienilor sau oamenilor cu functii importante. Spillane ii ajuta pe oameni sa isi descopere "valorile unice, autentice", sa ramana concentrati asupra lor si a carierei. Aceasta abordare treptata pregateste oamenii sa ajunga in varf si sa se mentina acolo. Astfel de cursuri de branding personal sunt disponibile si in Romania, la Asociatia Erudio sau online, pe www.online-school.ro.
Istoria brandingului personal incepe cu mult timp in urma, in America. La jumatatea secolului 20, interesul acordat increderii in fortele proprii a crescut si s-a transformat intr-o preocupare pentru "ajutorul de sine". Expresia a aparut prima data in 1859, in titlul unei lucrari a jurnalistului scotian Samuel Smiles, si a fost adusa in America de Orison Swett Marden, fondatorul Success Magazine.
Lucrarea lui Dale Carnegie, "Cum sa iti faci prieteni si cum sa influentezi oamenii", un bestseller din era Depresiei, a fost practic prototipul a tot ceea ce a urmat. Carnegie a sumarizat tot ceea ce gasim astazi pe rafturile de autoeducare si a identificat capacitatea oamenilor de a-si folosi talentele ca fiind mai importanta si mai valoroasa decat oricare alta abilitate profesionala. "Sunt sute de arhitecti, dar cei de success sunt aceia care isi inteleg clientii" a spus el. Aceasta carte este inca actuala, titlul ei ar putea fi foarte bine "Cum sa te expui si sa iti faci legaturi".
In "Deceniul eului si a treia mare desteptare" (1976), Tom Wolfe a descris cum a aparut ideea de implicare personala. Un grup de americani s-a eliberat de constrangerile familiei si comunitatii, punand accent pe individual si incercand sa isi transforme vietile- emotiile, sentimentele, stima de sine si corpul – in ceva cat mai aproape de perfectiune. De aici a aparut expresia "fac ceva pentru mine", pe care multe femei din America au asociat-o cu un divort, apoi cu un lifting facial si un tratament de albire a dintilor.
Construirea brandului Thatcher – schimbarea coafurii, a garderobei, a tonului vocii primului ministru britanic – a folosit procese americane care au atras atentia asupra actiunilor facute de ea. Acesta a fost un brand refacut practic in public. Englezii au fost insa incantati si au perceput aceasta refacere de imagine ca o nevoie aspirationala, nicidecum amagitoare. De atunci incolo, referirea la indivizi ca branduri a inceput sa fie folosita aproape oriunde. A devenit brusc acceptabil sa vorbesti despre "branding personal".
Tom Peters, cel mai influent consultant in management al timpurilor noastre, care a sustinut peste o mie de conferinte si cursuri motivationale a folosit explicit ideea de branding personal, intr-un eseu din 1997 pentru compania Fast, intitulat "Brandul numit Tu". "Indiferent de varsta, localizare, profesie, toti trebuie sa intelegem importanta brandingului. Ca sa fii in carti in ziua de astazi, cel mai important este sa faci cea mai buna munca de marketing pentru brandul numit Tu".
Peters a facut de asemenea legatura intre brandingul personal pentru indivizi si internet: noua tehnologie devenea accesibila si oricine putea avea un website. A sintetizat aspiratiile, amenintarile si oportunitatile mediului online, pentru ca observase tendinta oamenilor de a se prezenta atat pe ei, cat si afacerile lor, pe Internet. "Nu am fost constient de semnificatia lucrurilor pe care le-am facut. Am reflectat asupra experientelor traite de mine si am prevazut ca lumea se va schimba", a spus Peters.
Astazi, Peters este in general optimist in privinta dezvoltarii afacerii in domeniul brandingului personal si dezvaluie ca o modalitate foarte utila de prezentare favorabila o reprezinta blogurile.
Cel mai important catalizator al brandingului personal a fost instabilitatea clasei de mijloc. Afacerile care au supravietuit recesiunii de la inceputul anilor ’90 au aplicat aceasta tehnica pentru a reduce costurile si a fi mai vizibile pe piata. Unele locuri de munca au fost desfiintate, iar munca pe cont propriu a devenit mai mult o necesitate decat un mod de viata. Fosti manageri, aflati in situatia de a se descurca fara job, au fost nevoiti sa fie mai inventivi si mai competitivi. Un brand personal care sa ii reprezinte a parut o idee foarte buna.
Dezvoltarea relatiilor publice si folosirea lor la scara larga pentru a promova organizatii precum spitalele, grupurile de presiune, muzeele sau departamentele guvernamentale au facut ca notiunea de promovare de sine sa devina una fireasca si foarte tentanta.
Tot mai multi bani au inceput sa fie investiti in construirea reputatiilor. Acest lucru a devenit atat de frecvent, incat sunt usor de recunoscut persoanele care au beneficiat de un astfel de training, dupa vocabularul folosit si limbajul nonverbal. De exemplu, publicul recunoaste politicienii de acest gen dupa felul laudaros in care raspund la intrebari- niciodata cu "da" sau "nu"- foarte diferit de modul in care un om normal ar raspunde la aceeasi intrebare, si totusi atat de familiar.
La conferintele Reith din cadrul BBC de anul acesta, Michael Sandel, profesor la Universitatea Harvard, a vorbit despre noile tehnologii precum celulele stem si hormonii de crestere si ce inseamna ele pentru capacitatea noastra de a schimba felul in care aratam. Sandel a subliniat ca, desi chirurgia plastica ar permite crearea unor tipuri noi si indraznete de frumusete, toata lumea vrea de fapt aceeasi imagine, una asimilata cu normele general acceptate de societate.
