Nu sunt un fan al actualului proiect de lege a pensiilor, care nu reuseste sa instituie universalitatea principiului contributivitatii, dar trebuie sa remarc ca, cel putin in privinta cresterii varstei de pensionare, prevederile sale sunt corecte.
Argumentele de genul "speranta de viata este de 70 de ani, daca ne pensionam la 65 inseamna ca vom beneficia de pensie doar cinci ani" dovedesc o crasa ignoranta. Pentru a-l demonta, este inevitabila o mica lectie de demografie.
Termenul "speranta de viata", cunoscut si drept "durata medie a vietii", desemneaza varsta medie la care ar deceda membrii unei cohorte ipotetice, daca ar fi expusi riscurilor de deces caracteristice fiecarei varste (rata de deces pentru varsta respectiva) inregistrate in ultimii ani. Cifrele invocate difera, cele corecte erau, in 2008 (cea mai recenta data publicata de INS), de 69,5 ani pentru barbati si 76,7 ani pentru femei, si corespund sperantei de viata la nastere.
Speranta de viata se calculeaza pentru fiecare varsta in parte. De exemplu, odata depasita varsta de 1 an, un membru al cohortei a "scapat" de riscul de a muri in primul an de viata (mortalitatea infantila – 1,68%) si, in consecinta, varsta probabila a decesului va fi ceva mai mare. In problema pensiilor, nu ne intereseaza speranta de viata la nastere, ci la varsta pensionarii, varsta la care nu ajung decat aproximativ trei sferturi din membrii unei cohorte. Cu alte cuvinte, in calculul duratei medii de viata nu intra sfertul de cohorta care a decedat la varste mai mici.
In prezent, varsta de pensionare este de 58 de ani pentru femei si 63 de ani pentru barbati. La aceste varste, speranta medie de viata este de 15 ani pentru barbati si de 22 de ani pentru femei. Nu spun ca-i mult, dar suna altfel decat cei sub cinci ani de pensie folositi ca argument de adversarii legii. Pe de alta parte, faptul ca in prezent femeile beneficiaza de pensie o perioada cu 50% mai mare decat barbatii e de luat in considerare atunci cand blamam egalizarea varstei de pensionare a femeilor cu cea a barbatilor.
Pentru ca imaginea sa fie completa, ar trebui spus ca in Uniunea Europeana varstele medii de pensionare sunt mult mai avansate decat in Romania: 57 ani in Luxemburg si Belgia, 58 ani in Franta, 59 in Italia, Austria, Grecia, 60 in Spania, Germania si Olanda, 61 in Danemarca si Finlanda, 62 in Portugalia, Suedia si Marea Britanie si 63 in Irlanda. In Romania, datorita pensionarilor anticipate si numeroaselor categorii de angajati care beneficiaza de scaderea varstei de pensionare, varsta medie la care se iese la pensie este de 53 de ani!
Este evident ca, fara masuri de crestere atat a varstei legale, cat si a celei reale de pensionare, sistemul de pensii din Romania nu are cum sa sustina, pe termen mediu, un nivel decent al pensiilor. Nu ne place, dar aceasta este principala cauza a faptului ca avem acum mai multi pensionari decat salariati. Pe termen scurt, cresterea varstei legale de pensionare nu va produce efecte notabile, pentru ca vorbim despre o esalonare pe cel putin 10 ani a acesteia.
In schimb, daca ne gandim la diferenta dintre varsta reala de pensionare (52 ani la femei, 54 ani la barbati) si cea legala (58, respectiv 63), vedem ca prin reducerea ei s-ar putea imbunatati substantial raportul dintre numarul salariatilor si cel al pensionarilor. In urma cu sase luni, raportul Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Riscurilor Sociale si Demografice semnala existenta unui numar substantial de pensionari frauduloase, in special in privinta pensiilor de invaliditate. Din pacate, de atunci incoace nu stiu sa se fi intreprins actiuni concrete pentru stoparea fenomenului.
