Stânjeniţi de comportamentul Coreii de Nord, membrii Consiliului de Securitate nu au în vedere o reuniune extraordinară după bombardarea insulei sud-coreene Yeonpyeong. Prudenţa membrilor permanenţi – SUA, China, Rusia, Franţa şi Marea Britanie – arată absenţa, la ora actuală, a unui răspuns adecvat după bombardamentul nord-coreean de marţi. În Coreea de Sud, şeful statului şi guvernul au fost sever criticaţi de media şi de responsabilii politici pentru riposta militară a Seulului, con–siderată prea timidă după atacul Nordului. Un fost ministru al Apărării a calificat ca „dezamăgitoare” reaccţia armatei şi a estimat că forţele sud-coreene ar fi trebuit să folosească imediat avioanele de luptă, capabile să neutralizeze artileria nord-coreeană. Ministrul Apărării, Kim Tae-Young, şi-a prezentat demisia, declarând înainte că o ripostă cu atacuri aeriene ar fi declanşat un „război total”. Phenianul a lansat 170 de obuze, iar forţele sud-coreene au ripostat cu 80. După toată furtuna de acuze, autorităţile de la Seul au anunţat că vor adopta „măsurile necesare” pentru „întărirea securităţii naţionale” şi vor reacţiona mult mai ferm în cazul unei noi agresiuni.
Prudenţă maximă
Anunţul a intervenit la câteva ore după ce Phenianul declarase că este pregătit să atace din nou Coreea de Sud, regimul stalinist repetând că a răspuns unui exerciţiu militar organizat de Sud în zona contestată din Marea Galbenă. Ieri, Coreea de Nord a acuzat SUA că sunt responsabile de schimburile de tiruri intercoreene. La ONU, diplomaţii consideră că o condamnare a Phenianului în Consiliul de Securitate ar arunca ulei peste foc: China frânează şi este normal. Este nemulţumită faţă de Phenian, dar împarte cu Coreea de Nord o frontieră de 2.000 km şi nu doreşte ca acest stat să intre în vrie, temându-se că ar putea reacţiona exagerat şi s-ar putea angaja într-un ciclu ireparabil. Chiar sud-coreenii ezită. Există o prudenţă maximă din partea tuturor, inclusiv a SUA. Cât despre comportamentul Nordului, diplomaţii consideră că Phenianul caută un târg cu Sudul şi cu SUA pentru a obţine avantaje.
