Un dascal de „provincie”, Marian Nicolae Tomi, profesor la Liceul „Bogdan Voda” din Viseul de Sus, este din nou prezent in librarii cu un volum spectaculos prin continut si ideea alcatuirii lui, intitulat „Maramuresul istoric in date”. Zic „prezent din nou”, deoarece domnia sa este autorul mai multor carti aparute anterior, intre care 7 volume de poezie si de proza, dar si altele cu caracter istoric, precum: „Noster notorius Bogdan Wyvoda” (in colaborare cu Vasile Dabala si Ion Telman ), „Consideratii privind populatia Maramuresului”, „Reforma agrara din 1921 in Maramures, „Activitatea ASTREI in perioada interbelica” si „Napoleon Bonaparte in Maramures”.
Cat despre valoarea noului volum, prof.univ.dr. Ovidiu Pecican, de la Universitatea „Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca, o apreciaza chiar din titlul introducerii sale: „Noile anale ale Maramuresului”. Ca apoi, dupa consideratiile stiintifice pe care le face, el afirma: „Ea (cartea – n. r.) se adreseaza, fara prejudecati si fara retineri, oricui vrea sa o deschida si sa citeasca despre Maramuresul vazut cu ochii unui intelectual indragostit de oamenii si locurile care alcatuiesc zona memoriei”.
Autorul insusi ne spune in al sau „Argument”, cu care deschide volumul, ca: „Noi ne-am propus a scrie putin altfel istoria Maramuresului, abordand o maniera aparent specifica numai Evului Mediu – structura de anale”.
Iar acum, cateva „mostre” edificatoare din aceste anale: „1199, Regele Ungariei Emeric (1196-1204) vaneaza in Maramures, probabil undeva in tinutul Berg (Ukr)”. Este reprodus apoi un text privind accidentul de vanatoare suferit de rege, dupa care autorul afirma: „Aceasta este prima atestare documentara a Maramuresului ca „padure regala de vanatoare”” (…) 1299. Intr-un alt act din acest an este pomenit, pentru intaia data, Maramuresul ca tara – „Terra Maramorus”… 1308.
In lucrarea anonima „Descrierea Europei Orientale” este pomenit „ducatul Malamors” al Ungariei, pe care unii istorici il identifica cu Maramuresul… 1317. Prima atestare documentara a existentei Cnezatului Marei, construit din 9 sate: Giulesti, Mestecanis, Sat-Sugatag, Ocna Sugatag, Harnicesti, Desesti, Cracesti, Copacesti si Breb… Etc.
Iata acum si cateva date legate de cultura: 1391 – „Totusi ramane de discutat chestiunea scrisului din Maramures, in contextul acceptarii anilor 1391/1392 ca data de scriere/copiere a Codicelui de la Ieud, text scris in chirilice”. 1593 Ð „La 24 mai se intocmea prima diploma de impartire a mosiilor lui Pop Lazar din Budesti, singura diploma scrisa in limba romana in lucrarea lui I. Mihaly de Apsa”. Sau, mai aproape de timpul nostru: 1833 – „Fara sa cunoastem prea multe amanunte, la Sighet se infiinteaza prima institutie de invatamant superior, anume o Academie care functiona cu sectii de drept si de filosofie”. 1836 Ð „Prim-notarul orasului a deschis la Sighet un teatru de vara”. 1867, mai 15 Ð „Un numar de 31 intelectuali romani, in frunte cu Vicarul Maramuresului, Mihail Pavel, si cu protopopii de Iza, Vasile Craciun, si de Ieud, Laurentiu Mihaly, au semnat apelul de constituire a Societatii de lectura Dragosoaia”. Toata aceasta cronica inedita este adusa pana in anul 2000.
Cartea, in format A4, are o coperta deosebit de frumoasa, reproducand fotografia realizata de Lazar Vlad si reprezentand poarta Manastirii Dragomiresti din judetul Maramures. Lucrarea a aparut in Editura „Grinta”, cu sprijinul Ministrului Culturii si Cultelor si a unor sponsori generosi, printre care se afla si prof. Ioan Danciu din Cluj-Napoca.
