Oricât de mare ar fi dorinţa noastră de a obţine rezultate spectaculoase la finalul reamenajării propriului apartament, va trebui să acceptăm anumite condiţionări obiective, care influenţează direct aceste rezultate.
Una din principalele condiţionări este dimensiunea încăperilor. Aceasta poate favoriza anumite proiecte, la fel cum ne poate constrânge să renunţăm la altele.
Un spaţiu generos permite aplicarea unor soluţii superioare din punctul de vedere al complexităţii. Vom exemplifica această regulă analizând etapele prin carea a trecut bucătăria unui apartament de bloc pentru ca să capete un aspect impecabil.
Iniţial, aceasta avea o suprafaţă suficientă pentru ca toate utilităţile specifice să fie montate astfel încât să se obţină mai multă funcţionalitate şi, implicit, un confort optim. În aceste circumstanţe, cămara a fost păstrată ca spaţiu de depozitare. Consecinţa a fost degrevarea spaţiului bucătăriei de un corp de mobilier masiv, care ar fi fost necesar pentru a prelua funcţia spaţiului de depozitare.
Balconul aflat pe lăţimea posterioară a bucătăriei a fost inclus în aria utilă. Cu excepţia centralei termice, care a fost montată aici, balconul a rămas liber, îndeplinind o funcţie mai degrabă estetică.
Trebuie menţionat faptul că lucrările care au vizat recuperarea balconului au avut loc în urmă cu câţiva ani, când apartamentul a fost supus unor intervenţii de renovare minore. Tot atunci a fost montată centrala termică, iar în partea superioară a golului de uşă care face trecerea din bucătărie în balcon a fost construită o arcadă. În timpul lucrărilor, centrala a fost demontată, ea fiind repusă în funcţiune la finalul reamenajării. De asemenea, vechea arcadă a fost înlăturată, din cauza multiplelor defecte de construcţie pe care le avea. În locul ei a fost construită o altă arcadă din profile metalice şi gips-carton, ale cărei linii curbe sunt perfecte (foto 1).
Tot acum a fost termoizolată zona fostului balcon. Ca materiale, au fost folosite polistirenul extrudat care a fost montat pe pardoseală şi peste care a fost turnată şapă, vata minerală şi plăcile din gips-carton care au servit la izolarea parapetului şi a plafonului, precum şi tâmplăria din PVC cu geam termoizolant.
O altă măsură de ordin structural a constat în demolarea peretelui dintre bucătărie şi vestibul. Acesta a fost reconstruit pe o lungime de numai 75 de cm, pentru a închide vizual zona frontului de lucru din direcţia accesului în apartament. Pentru realizarea lui, au fost utilizate profile metalice şi plăci din gips-carton (foto 2). În zona fostului perete a fost construită o grindă falsă care are rolul să delimiteze vizual bucătăria de vestibul şi să mascheze cablurile electrice care merg dinspre panoul electric din vestibul, spre restul apartamentului.
Au fost înlăturate vechile finisaje, tencuieli şi plăci ceramice. Suprafeţele decopertate au fost tencuite. Structura peretelui din dreapta, care era construit din blocuri mari de BCA, s-a slăbit după eliminarea finisajelor (foto 3). Pentru consolidare, s-a apelat la plasa de armare din fibră de sticlă, care a fost încorporată în glet.
În fine, cea mai spectaculoasă lucrare din bucătărie a fost scafa. Mai exact, este vorba de un volum cu aspect vălurit, construit din profile metalice şi gips-carton, în care au fost montate spoturi luminoase şi care a fost suspendat cu lanţuri de tavan (foto 4).
