Centura Capitalei, dovada palpabilă a managementului haotic de la nivelul Ministerului Transporturilor, este an de an scena a zeci de decese, ultimul având loc săptămâna trecută.
Dacă miniştrii Transporturilor şi şefii Companiei de Drumuri şi Autostrăzi desenează proiecte pe hârtie şi fac declaraţii sforăitoare despre mii de kilometri de autostradă ce vor fi construiţi în următorii ani, şoferii mor pe drumurile naţionale din cauza hârtoapelor din acestea. Circulaţia pe acestea a devenit un pericol, în pofida faptului că CNADNR încasează anual de la utilizatori sute de milioane de euro cu titlul de taxă de utilizare a infrastructurii – rovinieta.
Săptămâna trecută şoferul unei dubiţe a murit pe centura Bucureşti în apropierea intersecţiei cu DN4 – şoseaua Olteniţei, după ce un TIR intrat pe contrasens a lovit-o în plin. Înregistrări video arată cum TIR-ul este mai întâi depăşit de o dubiţă, frânează şi trage puţin dreapta pentru a-i face loc acesteia să revină pe bandă, după care roţile din dreapta alunecă spre şanţul învecinat şoselei, deşi acolo trebuia să existe un acostament lat de câteva zeci de centimetri. Şoferul de TIR se sperie, încearcă să redreseze camionul, trage brusc stânga de volan şi pătrunde pe contrasens unde spulberă dubiţa. În zona accidentului, lăţimea benzii de circulaţie este doar de 3 metri, cu doar câteva zeci de centimetri mai lată decât cea a TIR-ului de 2,5 metri. Şoferul TIR-ului, proiectat in afara cabinei, a scăpat cu răni uşoare, însă cel al dubiţei a murit pe loc. “Nu am adormit la volan, de la şleaurile acestea s-a întâmplat”, a explicat el imediat după accident. Poliţia a confirmat că acesta nu consumase băuturi alcoolice.
Care este starea Centurii Bucureşti
În cei 10 ani scurşi de la începerea lucrărilor de lărgire, CNADNR a modernizat puţin peste un sfert din centura lungă de 72 de kilometri, mai precis jumătate din sectorul nordic al acesteia, respectiv porţiunea cuprinsă între localităţile Chitila şi Ştefăneştii de Jos, ce are o lungime de 20 de kilometri. Chiar dacă există două benzi şi parapeţi mediani din beton, pericolul există. Din cauza faptului că nu s-au construit în toate intersecţiile dintre centură şi drumurile ce o intersectează bretele de sub/supratraversare, şoferii care o părăsesc spre stânga riscă să fie acroşaţi de vehiculele de pe celălalt sens.
Cât priveşte porţiunile cuprinse între intersecţiile cu A1 şi cu DN7 (Chitila) şi între A2 şi DN2 (Voluntari – Ştefăneşti), acestea se află în lucru, iar promisiunile CNADNR sunt că lucrările vor fi încheiate în septembrie 2015 şi, respectiv decembrie 2015.
Situaţia este însă dramatică pe sectorul sudic al centurii, lung de 32 de kilometri. TIR-urile ce vor să ajungă pe centură de pe Autostrada A1 trebuie să intre într-un giratoriu meschin în zona Hornbach pe care îl agaţă deseori cu roţile. Urmează apoi 30 de kilometri de şosea desfundată, delimitată incert, cu marcaje şterse, şanţuri periculos de apropiate de benzile de circulaţie şi şleauri adânci în asfalt. Colac peste pupăză, lăţimea benzii de circulaţie este de 3 metri, ca şi în zona accidentului menţionat. Aceasta deoarece centura Capitalei este de fapt un drum judeţean (DJ 100) ce a fost avansat din pix la standard de drum naţional.
Lărgirea, reprezentativă pentru haosul din CNADNR
Istoria proiectului de modernizare a centurii Bucureşti este poate cel mai bun exemplu privind gestionarea proastă, neinspirată, lipsită de consecvenţă, viziune şi voinţă a unui proiect de infrastructură rutieră. În perioada 2008-2015, cei nouă miniştri ai Transporturilor aflaţi în funcţie au făcut un adevărat ping-pong cu proiectul, gândindu-l finanţat fie de la bugetul de stat, fie prin concesiune, fie din fonduri UE. Amânările succesive şi piruetele au dus la creşterea costurilor, la modificarea proiectului din cauza modificării condiţiilor de trafic şi la apariţia unor noi imobile ce trebuiau expropiate. Proiectul s-a tergiversat până când nu mai poate fi realizat căci obţinerea terenurilor necesare presupune plata unor sume uriaşe cu tilul de exproprieri.
În 2008 au fost semnate trei contracte de lărgire a centurii cu firmele Tehnologica Radion, Delta ACM, SIRD şi Procons (sectorul 1), Euroconstruct Trading, Romstrade şi Consitrans (sectorul 2) şi Straco, SCT şi Genesis (sectorul 3). Lucrările urmau să fie gata în 2 ani, promitea în noiembrie 2008 Ludovic Orban, ministru al Transporturilor la acel moment. S-a reuşit, însă, nu definitivarea lucrărilor, ci scumpirea acestora, chiar înainte de demararea lor. CNADNR a acceptat cereri de majorare a costurilor cu 30%, înainte ca lucrările să pornească. De la 245 milioane lei, fără TVA, cât se estimase iniţial, contractul a ajuns la suma de 342 milioane lei, fără TVA, prin încheierea succesivă a mai multor acte adiţionale. Motivele au fost din cele mai diverse: fie că cere Poliţia Rutieră alte soluţii de asigurare a securităţii traficului, fie că acesta a crescut şi de aceea se impune modificarea straturilor rutiere etc. Chiar şi aşa lucrările nu au început. În 2012, Guvernul Ponta a tăiat o bună parte din investiţiile publice, printre care şi finanţarea pentru Centura Sud şi imediat după aceea, în septembrie 2012, CNADNR a sistat lucrările. Compania a anunţat un nou termen de încheiere a acestora, în 2014.
Contractele semnate cu constructorii au fost reziliate în mandatul ministrului Dan Şova, iar soluţia finanţării de la buget a fost înlocuită cu cea a unei concesiuni. “Avem proiectul, iar pe Centura Sud trebuie concesiune pentru ca altfel, din fonduri publice, o să fie greu”, spunea la acel moment premierul Ponta. Concesiunea organizată ulterior, aproximativ concomitent cu cea pentru Craiova-Piteşti şi cea pentru Comarnic-Braşov, a eşuat la pachet cu acestea. Acum Guvernul se gândeşte să termine lucrările, însă din fonduri UE. Pentru a le accesa este, însă, necesară revizuirea documentaţiei tehnice, etapă care va dura 5 luni. De abia după aceea pot fi făcute licitaţiile de selecţie a constructorilor şi demarate lucrările, fază ce va dura 24 de luni. Centura Sud ar putea fi gata în perioada 2017-2018, aceasta însă dacă totul va merge şnur, fără contestaţii la licitaţii, blocări de fonduri UE sau exproprieri imposibil de efectuat.
Poliţia Ilfov: 48 de accidente de la începutul anului 2014
În perioada 1 ianuarie 2014 – 17 iunie 2015 au fost înregistrate nu mai puţin de 48 de accidente de circulaţie (19 în acest an) pe zona de sud a centurii Capitalei (între autostrăzile A1 şi A2), au declarat ziarului „România liberă“ oficialii Poliţiei Ilfov. Accidentele s-au soldat cu 53 de răniţi uşor, 13 răniţi grav şi cu 7 decese. Cauzele principale sunt neacordarea priorităţii în 14 cazuri, viteza neadaptată condiţiilor de circulaţie în 9 cazuri, nerespectarea distanţei între vehicule în 8 cazuri.
Accidente de circulaţie pe Centura Capitalei
25 aprilie. Un motociclist este grav rănit pe Centură în zona localităţii Otopeni, după ce este lovit de un autoturism aflat într-un drive test şi ce a întors peste linia continuă.
30 aprilie. O dubă aflată în depăşire loveşte frontal un TIR în zona localităţii Cernica. Accidentul se soldează cu un mort şi o altă persoană rănită uşor.
15 mai. Un pieton este lovit de un autoturism pe Centură, între localităţile Mogoşoaia şi Otopeni.
12 iunie. Un automobil se loveşte de o basculantă plină cu nisip la intersecţia Bulevardului Unirii cu Centura. Accidentul se soldează cu doi morţi.
18 iunie. Un TIR loveşte o dubă care circula regulamentar pe contrasens. Şoferul acesteia moare pe loc.
