Omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu, încarcerat ca urmare a unei condamnări la un an de detenţie pentru şantaj, a fost adus, joi dimineaţa, la Parchetul instanţei supreme pentru prezentarea materialului de urmărire penală în dosarul privind prăbuşirea Fondului Naţional de Investiţii (FNI),
Citeşte şi
Dosarul FNI se apropie de final, Sorin Ovidiu Vîntu a fost adus din nou la Parchetul General
Procurorii continuă prezentarea materialului de urmărire penală în cazul lui Vîntu.
Procurori ai Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au extins în 19 iulie 2012 extins cercetările şi au început urmărirea penală faţă Vîntu sub aspectul săvârşirii infracţiunii de spălare a banilor. „Din probele administrate până în acest moment al urmăririi penale, s-a stabilit că, după ce în perioada 1999-2000, a realizat mai multe răscumpărări de unităţi de fond FNI şi a utilizat aceste sume la achiziţionarea unor bunuri imobile (altele decât cele reţinute în starea de fapt din rezoluţia de începere a urmăririi penale)”, informa, printr-un comunicat de joi, Parchetul instanţei supreme.
De asemenea, spunea sursa citată, materialul probator administrat după începerea urmăririi penale, demonstrează faptul că o parte din imobilele intrate în proprietatea SC IMOBILIAR NETWORK 2002 SA, societate controlată de către învinuitul Vîntu Sorin Ovidiu, au fost închiriate pentru diferite sume de bani.
„În raport de starea de fapt descrisă, probele au relevat faptul că învinuitul Vîntu Sorin Ovidiu a săvârşit aceleaşi infracţiuni şi în privinţa acestor bunuri şi este necesar a se dispune extinderea cercetărilor pentru faptele noi constatate în sarcina sa. În aceste condiţii, pe baza probatoriului administrat, s-a stabilit că învinuitul Vîntu Sorin Ovidiu a supus procesului de spălare a banilor, pe lângă sumele reţinute în starea de fapt iniţială (respectiv suma de peste 700.000 lei provenită din infracţiunea de delapidare şi peste 9,6 milioane lei provenită din infracţiunea de înşelăciune) şi alte sume mari de bani. Astfel, potrivit probelor administrate până în acest moment al urmăririi penale, a rezultat că şi suma de peste 130.000 lei a fost supusă procesului de spălarea banilor, fiind rezultată tot din infracţiunile săvârşite, adică peste 5,47 milioane de dolari la data prăbuşirii FNI, respectiv sumele de 278.034 de dolari şi 786.060 euro, provenite din chirii”, arată sursa citată.
Totodată, Parchetul ICCJ arată că, la propunerea Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică, în considerarea dosarelor aflate pe rolul acesteia, în care se efectuează cercetări cu privire la săvârşirea infracţiunii de spălare de bani de către Sorin Ovidiu Vîntu, precum şi a solicitării de redeschidere a dosarului Fondului Naţional de Investiţii formulate de condamnatul Nicolae Popa, înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, au fost analizate cauzele soluţionate anterior de Ministerul Public, iar prin ordonanţa din 3 august 2011 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, s-a dispus infirmarea soluţiilor de neurmărire din dosarele menţionate şi continuarea cercetărilor în cadrul aceleiaşi cauze, într-o abordare unitară.
Sorin Ovidiu Vîntu a fost pus sub acuzare, pentru spălare de bani şi instigare la delapidare, după ce a fost adus în ţară Nicunicilae Popa.
Nicolae Popa a fost condamnat, în lipsă, la 15 ani de închisoare pentru fraudă, în anul 2006, alături de Ioana Maria Vlas, în legătură cu prăbuşirea Fondului Naţional de Investiţii, în 2000, în urma căreia mai mult de 100.000 de români şi-au pierdut banii investiţi, iar statul român, care garantase, a fost obligat să plătească aproximativ o sută de milioane de euro compensaţii. Decizia a rămas definitivă în 2009.
Popa a fost adus în ţară din Indonezia în 22 aprilie 2011 şi încarcerat.
Fostul director al societăţii Gelsor a depus în 24 mai 2011, la Tribunalul Bucureşti, o cerere de rejudecare a dosarului privind prăbuşirea FNI. În 22 septembrie 2011, instanţa a respins ca inadmisibilă cererea lui Nicolae Popa. Soluţia a fost contestată de Popa la Curtea de Apel Bucureşti, cererea fiind respinsă în decembrie 2011. În 3 februarie 2012, Nicolae Popa a contestat decizia cu recurs la instanţa supremă, cererea fiind respinsă definitiv la sfârşitul aceleiaşi luni.
În august 2011, prin ordonanţă emisă de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, au fost infirmate soluţiile de neurmărire date în dosarele privind FNI, Banca Agricolă, Bănca de Investiţii şi Dezvoltare (BID), dar şi în cazul falimentului Băncii Române de Scont (BRS), fiind dispusă continuarea cercetărilor în cadrul aceleiaşi cauze, într-o abordare unitară.
În mai 2012, procurorii Parchetului instanţei supreme au început urmărirea penală în cazul lui Sorin Ovidiu Vîntu, în dosarul privind prăbuşirea Fondului Naţional de Investiţii, fiind acuzat de spălare de bani şi instigare la delapidare.
Cercetările efectuate au stabilit că Sorin Ovidiu Vîntu a supus procesului de spălare a banilor suma de peste 700.000 de lei proveniţi din infracţiunea de delapidare şi peste 9,6 milioane de lei proveniţi din infracţiunea de înşelăciune, adică peste 5,4 milioane de dolari la data prăbuşirii FNI.
„Învinuitul Vîntu Sorin Ovidiu l-a determinat pe Nicolae Popa să comită infracţiunea de delapidare săvârşită în dauna Fondului Naţional de Investiţii, pentru care autorul a şi fost condamnat la pedeapsa de 15 ani închisoare printr-o hotărâre rămasă definitivă în a cărei executare se află în prezent. Totodată, învinuitul Vîntu Sorin Ovidiu i-a înlesnit lui Nicolae Popa săvârşirea infracţiunii de delapidare prin promisiunile de a-l ajuta să nu fie tras la răspundere penală şi să nu execute pedeapsa, precum şi de a tăinui sumele de bani obţinute”, arată procurorii.
Ulterior săvârşirii faptelor menţionate, Vîntu ar fi dobândit şi ar fi deţinut, direct sau prin persoane fizice şi juridice pe care le controla, sume de bani şi alte bunuri provenite din delapidarea FNI de către Popa Nicolae şi din săvârşirea infracţiunii de înşelăciune în dauna FNI, cunoscându-le provenienţa.
Vîntu ar fi efectuat mai multe operaţiuni patrimoniale prin care bunurile provenite din infracţiuni au fost transferate în mod repetat între persoane pe care le controla, urmărind ascunderea sau disimularea adevăratei lor naturi.
Totodată, în baza probelor administrate până în prezent a rezultat ca Nicolae Popa a acţionat sub coordonarea lui Vîntu Sorin Ovidiu, care a fost iniţiatorul întregii operaţiuni şi principalul beneficiar al sumelor cu care a fost fraudat Fondul Naţional de Investiţii. Astfel, după ce în perioada 1999 – 2000 a realizat mai multe răscumpărări de unităţi de fond FNI prin intermediul lui Popa Nicolae sau a societăţilor în care era administrator sau asociat majoritar, Vîntu ar fi utilizat aceste sume la achiziţionarea de bunuri imobile.
