Sonda rusească Phobos-Grunt, care, săptămâna aceasta, a eşuat în încercarea de a se plasa pe traiectoria corectă spre Marte, poate fi considerată „pierdută”, eforturile de a relua controlul la distanţă asupra acesteia fiind fără succes, a indicat o sursă din sectorul spaţial rus, citată de AFP şi Mediafax.
„Toate încercările de a obţine date telemetrice despre Phobos-Grunt şi de a activa sistemul ei de comandă au eşuat. Putem considera sonda ca fiind pierdută”, a declarat sursa pentru agenţia Interfax.
Potrivit acestei surse, Agenţia spaţială rusă (Roskosmos) va face un anunţ oficial în acest sens în zilele următoare.
Sonda Phobos-Grunt (Phobos-Soare, în limba rusă) a fost lansată în noaptea de marţi spre miercuri, cu ajutorul unei rachete Zenit, de pe cosmodromul Baikonur din stepele Kazahstanului.
Specialiştii ruşi au anunţat că separarea sondei de racheta lansatoare a avut loc şi că Phobos-Grunt a ajuns pe orbita terestră. Câmpul gravitaţional urma să îi permită să se înscrie pe traiectoria spre Phobos, un satelit al planetei Marte, dar această manevră a eşuat.
Potrivit unei surse, citate de Interfax, o defecţiune la sistemul de control al sondei s-ar afla la originea incidentului.
„Specialiştii au prevăzut faptul că sistemul de control al sondei nu era cu adevărat bine pus la punct. Riscul producerii unui incident era foarte mare. Din păcate, răul s-a produs”, a declarat acea sursă, miercuri.
Phobos-Grunt, alcătuită din două module – din care unul era capabil să revină pe Terra -, avea ca obiectiv colectarea unor eşantioane de rocă şi praf de pe Phobos. Scopul era să determine dacă Phobos este un asteroid rămas captiv pe orbita lui Marte sau dacă acest mic corp ceresc – cu un diametru de 18 kilometri – este un fragment desprins din planeta roşie.
Potrivit Roskosmos, determinarea originii lui Phobos, cel mai mare dintre cei doi sateliţi marţieni, le poate permite specialiştilor să înţeleagă mai bine mecanismele care au stat la baza formării sistemului nostru solar.
Sonda Phobos-Grunt a fost prima tentativă a Rusiei de a realiza o misiune de explorare interplanetară, după eşecul suferit în noiembrie 1996 de sonda Mars 96, care s-a prăbuşit în Oceanul Pacific.
Ultimul succes al Rusiei în domeniul misiunilor interplanetare datează din epoca URSS, când sondele Vega au explorat, în 1986, planeta Venus şi cometa Halley.
