Abia modificata, Constitutia Bulgariei face din nou obiectul unor tentative de revizuire, ca urmare a presiunilor venite de la Bruxelles si a ingrijorarii europenilor in legatura cu coruptia si crima organizata de la sud de Dunare.
Miscarea Nationala Simeon al II-lea a anuntat ca initiaza o noua runda de negocieri cu partenerii de coalitie, cu toate fortele parlamentare, pentru revizuirea recentelor amendamente aduse legii fundamentale. „Scopul este de a consolida cooperarea dintre puterile legislativa, executiva si judecatoreasca”, pentru a raspunde solicitarilor UE, a declarat Mihail Mikov, presedintele Comisiei parlamentare pentru revizuirea Constitutiei.
Anterior, Constitutia bulgara a fost modificata in luna februarie, in scopul imbunatatirii functionarii justitiei. De asemenea, din octombrie 2005 Bulgaria are un nou Cod Penal menit sa accelereze ritmul anchetelor. Dar iluziile nu au durat decat pana la 16 mai, cand Comisia Europeana a aratat acelasi stegulet rosu (alaturi de alte cinci) modului cum tara vecina lupta impotriva crimei organizate.
Problema este ca nici aceasta revizuire a revizuirii nu ofera prea multe garantii ca produsul final va corespunde standardelor UE. Opozitia considera ca schimbarile preconizate sunt „cosmetice” si „complet inadecvate”, un fel de „incercare timida de a convinge ca se intampla ceva”.
Amendamentele urmaresc limitarea independentei sistemului judiciar, Curtea Suprema si procurorul general trecand sub control parlamentar. In cazul neindeplinirii functiilor, parlamentul va putea decide cu majoritate de doua treimi demiterea magistratilor si a procurorului general. Alte propuneri includ desfiintarea serviciului de investigatii independente, criticat pentru ineficienta.
Dosariada
Neclaritatile constitutionale se impletesc cu cele legate de trecutul alesilor poporului suveran bulgar. Ieri, ministrul de Interne, Rumen Petkov, a anuntat ca doi vicepresedinti ai parlamentului si liderul unui partid parlamentar au colaborat cu serviciile secrete comuniste.
Unul dintre vicepresedinti este Unal Lutfi, reprezentand partidul minoritatii turce, membru al coalitiei guvernamentale, iar celalalt – Petar Beron (partidul nationalist Attaka, de opozitie). Primul a furnizat informatii serviciilor de spionaj, cel de-al doilea avea legaturi cu politia politica. Despre Krassimir Karakaceanov, liderul unui alt partid nationalist din opozitie, VMRO, se spune ca a colaborat cu contraspionajul, iar despre marele muftiu Mustafa Hadji ca a fost recrutat de politia secreta cu cateva luni inainte de caderea comunismului, fara a avea timp sa si colaboreze cu aceasta.
Nici unul dintre oficiali nu risca vreo sanctiune in urma acestor dezvaluiri. De altfel, Petkov a apreciat ca „deschiderea tuturor arhivelor este inimaginabila” si i-a asigurat pe actualii agenti si colaboratori ca „anonimatul le este garantat”.
