Deşi este declarată rezervaţie arheologică din 1985 şi e protejată de Legea 422/2001, necropola romană situată în zona ieşirii din Galaţi spre Tecuci a făcut obiectul mai multor tranzacţii imobiliare anchetate şi de DNA. Mai nou, a ajuns în proprietatea Piraeus Leasing, care, după ce iniţial ceruse descărcarea terenului de sarcina arheologică, a deschis o acţiune în justiţie pentru a clarifica statutul juridic al celor 10 ha.
„Deocamdată lucrările de descărcare de sarcină arheologică au fost sistate după ce proprietarul, Piraeus Leasing doreşte să fie în perfectă legalitate cu acel teren şi întrucât nu este foarte clară situaţia proprietăţii a deschis o acţiune în justiţie pentru ca instanţa să constate că sunt adevăraţii proprietari. Suntem şi noi parte în acel proces”, ne-a declarat Marius Mitrof, consilier în cadrul Direcţiei pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional (DCPN) Galaţi.
Necropola Romană a fost descoperită în 1974 de prof univ Mihalache Brudiu, arheolog la Muzeul de Istorie Galaţi. Din 1985 e rezervaţie arheologică. Aici au fost descoperite atât morminte de înhumaţie, de rit roman, cât şi morminte de înhumaţie, de rit creştin, ce dovedesc trecerea la creştinism a daco-romanilor ce locuiau în zonă în sec. II-III. Au fost descoperite cruciuliţe de sidef şi un fragment de amforă cu monograma numelui lui Iisus Hristos. Din 1985, necropola este rezervaţie arheologică.
Tun imobiliar de 9,5 milioane euro
În 2007, Judecătoria Galaţi a „retrocedat” necropola romană într-un dosar care a intrat şi în atenţia DNA. În realitate, terenul de 10 ha, revendicat de un oarecare Anton Bejan, avea amplasamentul la o distanţă de 2 km, în zona Universităţii Danubius. Bejan a obţinut retrocedarea în zona necropolei în baza a două expertize topografice extrajudiciare, cu complicitatea fostului director al OCPI Galaţi, Nicolae Reti, care a avizat una din documentaţii. Au fost complici şi funcţionarii de la Direcţia Juridică a Primăriei Galaţi, pentru că, deşi cele 10 ha erau în proprietatea primăriei, nu s-au prezentat la nici unul din cele 8 termene din proces şi nu au contestat expertizele. După ce Bejan a devenit proprietarul celor 10 ha, au urmat mai multe vânzări succesive. La un moment dat, terenul a ajuns în proprietatea lui Eduard Căcescu, fiul avocatului care l-a asistat pe Bejan, Petrică Croitoru şi Dorin Radu. Cei trei au vândut terenul, la preţul de 9,5 milioane euro, firmei Profiland, a omului de afaceri Andrei Lişinschi. Când a cumpărat terenul, acesta se bazase pe o adresă semnată de acelaşi Nicolae Reti, în care se spunea că terenul nu ar fi grevat de sarcini, deşi necropola este şi în evidenţele Ministerului Culturii, având statut de monument istoric.
Afacerile imobiliare, mai importante decât Legea 422
Cele 10 ha au ajuns în proprietatea Piraeus Leasing. Conform prevederilor articolului 4 din Legea 422/2001, privind Protecţia Monumentelor Istorice, „monumentele istorice aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice de drept privat, pot fi vândute numai în condiţiile exercitării dreptului de preemţiune ale statului”. Anton Bejan ar fi trebuit să notifice Ministerul Culturii prin DPCN Galaţi că intenţionează să vândă terenul şi ar fi putut să-l vândă altcuiva numai în cazul în care statul nu ar fi fost interesat să cumpere acel teren. Cum nu s-a întâmplat acest lucru, acel contract de vânzare-cumpărare şi contractele ulterioare sunt nule. Piraeus Leasing a demarat din 2011 efectuarea unor săpături arheologice, pentru ca terenul să fie descărcat de sarcina arheologică. S-a făcut descărcarea pentru 1.700 mp, după care lucrările au fost întrerupte, pentru clarificarea statului juridic al terenului. În dosarul 5840/121/2012, de pe rolul Tribunalului Galaţi, e stabilit un nou termen pe 12 aprilie.
