Soarta celui mai important obiectiv din patrimoniul cultural din zona Galaţiului, Conacul de la Ţigăneşti, al poetului Costache Conachi, va fi hotărâtă de o instanţă din Galaţi, după ce timp de peste patru ani dosarul s-a aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti.
Academia Română, proprietarul de drept al palatului, a deschis acţiune în instanţă pe data de 4 mai 2009, cerând retrocedarea imobilului. În dosarul aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti au fost fixate 24 de termene, aproape toate amânări. Pe 26 iunie, Tribunalul Bucureşti şi-a declinat competenţa teritorială, pentru că imobilul revendicat se află la 7 km de Tecuci, adică în zona de competenţă a Tribunalului Galaţi. Dosarul a fost înregistrat pe rolul instanţei gălăţene pe data 4 octombrie, primul termen de judecată fiind fixat pentru vineri, 1 noiembrie. Pentru că palatul a fost timp de foarte mulţi ani activ al fostului Sidex şi al societăţii de servicii hoteliere a combinatului, Dunasi SA Galaţi, Academia Română se judecă în dosarul de retrocedare cu Autoritatea de Valorificare a Activelor Statului, cu Dunasi SA şi lichidatorul acesteia, Insolv Expert SRL, dar şi cu combinatul ArcelorMittal Galaţi.
Cartierul general al Unirii Principatelor
La Conacul de la Tigăneşti s-a născut, la 14 octombrie 1777 şi şi-a trăit aproape întreaga viaţă, până în 1849, Costache Conachi, comis, ispravnic, logofăt, vel vornic, dar, mai presus de toate aceste titluri nobiliare, cel care este considerat de criticul George Călinescu un precursor al poeziei moderne româneşti. După moartea tatălui său, Costache Conachi a vândut casele de la Iaşi, preferând să trăiască la moşia de la Tigăneşti. A mai cumpărat şi alte moşii, devenind stăpânul unui domeniu impresionant, de 21.000 de fălci de pământ, adică peste 30.000 ha, care se întindea în trei judeţe, Tecuci, Covurlui şi Putna. Costache Conachi era unionist, un militant al unirii Moldovei cu Ţara Românească. Costache Negri, fiul dintr-o căsătorie anterioară al Smarandei Negri, soţia poetului, era şi el tot unionist. Conacul de la Tigăneşti, al familiei Conachi şi la Conacul de la Mânjina, al lui Costache Negri, erau locurile de taină în care se întruneau unioniştii, Al. I. Cuza, Vasile Alecsandri, Mihail Kogălniceanu, etc, pentru a pune la cale Unirea Moldovei cu Ţara Românească.
Academia Română, proprietarul de drept
Conacul de la Tigăneşti a intrat în proprietatea unuia dintre fii Cocuţei Conachi şi ai lui Vogoride, Emanoil. În 1888, Emanoil Vogoride vinde Conacul şi moşia de la Tigăneşti lui Tache Athanasiu, mare proprietar de terenuri şi prefect PNL al judeţului Tecuci,în perioada 1878-1898. Prin testamentul încheiat la 27 decembrie 1897, Athanasiu lasă Academiei Române, atât Conacul şi moşia de la Tigăneşti, cât şi moşia de la Călmăţui. După moartea sa, în anul 1900, moştenitorii atacă testamentul în justiţie, dar fără succes. Astfel, din 1900 Academia Română este proprietarul Conacului şi a moşiilor de la Tigăneşti şi Călmăţui. Conform dorinţei testamentare a lui Tache Athanasiu, Academia înfiinţează la Conacul de la Tigăneşti “Scoala de Agricultură a Academiei”, condusă la început de profesorul A. Cardaş, de la Universitatea “Gh Asachi” din Iaşi. În 1912, Academia Română a investit, construind cele două aripi laterale ale palatului şi modificând faţada în stil neoclasic. Clădirea a fost afectată de cutremurul din 1940, dar a fost reparată de Academie în 1942.
După venirea comuniştilor la putere, “Scoala de Agricultură a Academiei” este trecută de la Academie la Ministerul Agriculturii, iar din 1967 devine “Centrul Şcolar Agricol”, transformat ceva mai târziu în “Liceul Agricol Tecuci”. Liceul a dobândit un nou sediu în Tecuci, iar Conacul de la Tigăneşti a devenit, pentru câţiva ani, sediu al IAS Tecuci. Din 1974, soarta Conacului avea să cunoască o nouă schimbare. Constantin Dăscălescu, pe atunci primsecretar PCR de Galaţi, a pus ochii pe Conacul lui Conachi, care, fiind retras de ochii lumii, putea deveni un loc ideal pentru “sindrofii tovărăşeşti”. Conacul a fost trecut în proprietatea Combinatului Siderurgic Galaţi, sub camuflajul de casă de odihnă pentru siderurgişti. Hârtiile s-au făcut după şapte ani. Prin ordinul 75/AS/21.04.1981, Conacul de la Tigăneşti a fost transferat la combinat, la valoarea de 2.171.220 lei, cu o suprafaţă construită de 12.900 mp, 25.000 mp de parc şi terenuri sportive pe 8.600 mp. Restul suprafeţei de teren a intrat în proprietatea IAS Tecuci. De două-trei ori pe an, siderurgiştii de la Sidex erau costumaţi “sportiv”, cu treninguri şi tenişi şi erau filmaţi pentru “Telejurnal”, cum îşi refac forţele, jucând volei, la casa de odihnă de la Tigăneşti. În rest, Conacul era locul în care activiştii obişnuiau să tragă câte o băută tovărăşească sau să comită vreo escapadă cu vreo “tovarăşă” din activul PCR.
Monumentul istoric a devenit motel de “2 stele”
Timp de aproape trei decenii, Conacul de la Tigăneşti a fost unul dintre activele Sidexului. În 1999, în pregătirea privatizării Sidex, a avut loc loc desprinderea de fluxul tehnologic principal a unor activităţi auxiliare. În acest context, Conacul de la Tigăneşti a fost trecut în proprietatea nou înfiinţatei societăţi hoteliere SC Dunasi SA Galaţi, în al cărui patrimoniu au mai fost incluse Hotelul “Traian” din Galaţi şi Vila “Sidex” din Pădurea Gârboavele. Ulterior, Dunasi SA a transformat conacul în Motelul “Casa Albă”, de două stele.
