Unul dintre cele mai cunoscute alimente tradiţionale din Transilvania este slănina, renumită de sute de ani. Iar cele mai rare feluri de slănină au putut fi cumpărate de la Slana Fest, un târg de specialitate organizat în centrul vechi al Clujului.
În mod tradiţional, fiecare comunitate are propriile sale secrete în prepararea slăninei. Diferă tipurile de lemn folosite la afumarea slăninei, tehnica de construire a afumătorii, tipurile de condimente şi proporţiile lor, rasele de porci folosite şi modul în care este fiartă slănina ori durata în care este păstrată în saramură. Însă unul dintre cele mai căutate feluri de slănină este cel preparat din mangaliţă, o rasă de porc crescută în semisălbăticie şi cu un conţinut scăzut de colesterol.
”Mangaliţa este un porc vechi. Carnea lui se păstra foarte bine atunci când nu era curent şi congelator. Noi nu folosim potenţatori de gust pentru preparatele din mangaliţă, pentru că are un gust foarte bun această rasă. Folosim doar condimente de calitatea I”, spune Peter din Sânmărtin, care a avut la Slana Fest o tarabă cu preparate din carne de mangaliţă.
Această rasă a supravieţuit în perioada comunistă graţie cercetătorilor de la Staţiunea Agricolă Turda, care au decis să conserve nucleul genetic al rasei, în ciuda faptului că sporul de carne este inferior raselor ”moderne”. Acum, însă, carnea de mangaliţă este considerată drept o delicatesă în marile restaurante din Occident, dar şi în România, iar cererea pentru acest tip de carne este în creştere.
Unii dintre participanţii la Slana Fest au adus şi pălinca ce însoţeşte de obicei acest aliment. Este vorba de pălincă din prune, din pere şi din gutui.
În total, la acest festival au participat 20 de expozanţi, din România şi din Ungaria, care au atras câteva mii de vizitatori.
