Rezervaţia arheologică de la marginea Galaţiului a fost transformată în afacere imobiliară, Muzeul de Istorie fiind somat să descarce de sarcină arheologică terenul.
Altfel spus, să îşi ia de acolo ce crede că ar fi important din punct de vedere patrimonial. Ansamblul vestigiilor romane e format din Castrul Roman, Cavoul Roman, un Castelum de pământ, Valul Roman şi două necropole. Necropola Romană situată pe panta de la intrarea în Galaţi dinspre Tecuci a fost descoperită în 1974 de prof. univ. Mihalache Brudiu, pe atunci arheolog la Muzeul de Istorie. Din 1985 este rezervaţie arheologică. Aici au fost găsite 93 de morminte de incineraţie, de rit roman, şi de înhumaţie, de rit creştin, ce dovedesc trecerea la creştinism a daco-romanilor care locuiau pe teritoriul Galaţiului în sec. II-III. Potrivit profesorului Brudiu, vestigiile din necropolă sunt importante şi din punctul de vedere al istoriei creştinismului. În cele două necropole au fost descoperite cruciuliţe de sidef, obiecte cu simboluri creştine şi un fragment de amforă cu monograma numelui lui Isus Hristos.
Distrugeri în serie, prin ordinele şi semnătura primarului
Cu toate că e rezervaţie arheologică, Necropola Romană a fost distrusă sistematic. În 2003, primarul Dumitru Nicolae a ordonat excavarea necropolei, pentru ca „pământul de umplutură” să fie dus la temelia blocurilor ANL din cartierul Siret. Excavările au fost stopate la ordinul ministrului Culturii. Primăria Galaţi a comandat la Muzeul Naţional de Istorie o descărcare de sarcină arheologică. Arheologii au mai descoperit şapte morminte, cu artefacte importante, care au fost luate la Bucureşti, iar prin adresa 965/14.02.2005 Ministerul Culturii a obligat Primăria Galaţi să protejeze şi să pună în valoare necropola. În 2007, Judecătoria Galaţi a „retrocedat” Necropola Romană într-un dosar care acum e cercetat de DNA. De fapt, terenul revendicat era la doi kilometri distanţă, în zona Universităţii Danubius, dar revendicatorul Anton Bejan a obţinut terenul în baza a trei expertize topografice „aranjate”, cu complicitatea directorului OCPI Galaţi, N. Reti, care a avizat una dintre documentaţii, şi a fostei şefe a Direcţiei Juridice din primărie, Tincuţa Pătruţă, care nu s-a prezentat la nici un termen din proces. Cele 10 hectare de necropolă romană au ajuns în proprietatea omului de afaceri Andrei Lişinschi. Preţul era de 9,5 milioane euro, terenul făcând obiectul unei tranzacţii în leasing imobiliar. Omul de afaceri susţine că la momentul cumpărării terenului nu ştia că acolo ar fi necropolă şi nu se poate construi. Primăria chiar eliberase certificatul de urbanism provizoriu nr. 1654/08.08.2007, semnat de primarul Dumitru Nicolae, prin care se aviza construirea, în Necropola Romană, a unor locuinţe şi centre comerciale în regim P+2.
„Curăţarea” terenului de istorie
Contractul de leasing imobiliar a fost încetat unilateral şi acum terenul a devenit proprietatea Pireus Leasing. Grupul bancar nu poate valorifica terenul decât ca afacere imobiliară, dacă poate construi pe el. În acest scop a cerut Muzeului de Istorie Galaţi să îşi ia toate artefactele de pe terenul necropolei. „În calitate de proprietar, Piraeus Leasing exercită o opţiune legală prevazută de legile şi normele în vigoare, mai precis Legea 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice. Această măsură a fost luată nu numai în conformitate cu prevederile Legii nr. 422, dar şi cu politica internă a Grupului, în vederea protejării artefactelor existente prin mutarea lor în muzeele de profil”, ne-a declarat Mădălina Nistor, press office manager al Piraeus Bank.
