Romania dispune de trei tipuri de energie: termoelectrica, hidroelectrica si nucleara. Rezervele de carbune mai pot fi exploatate aproximativ 70 de ani, potentialul hidrografic este imens, iar dezvoltarea nucleara este abia la inceput. Cu toate acestea, factura platita la energia termica platita ne arde la buzunare. Despre probleme din domeniu, intalnite atat la Constanta, cat si in intreaga tara, a vorbit vicepremierul Gheorghe Pogea, intr-o scurta vizita la Cernavoda.
Sistemul Energetic National romanesc are o anumita particularitate: exista aici o serie de centrale in cogenerare, care produc simultan si energie electrica, si energie termica. Constantenii care locuiesc in apartamente stiu foarte bine despre ce este vorba, pentru ca acesta este modul in care functioneaza CET-ul din oras.
Special pentru acest tip de energie, Guvernul Romaniei a aprobat, saptamana trecuta, un program intitulat „Termoficare 2006-2009, calitate si eficienta”. Potrivit vicepremierului Gheorghe Pogea, obiectivul programului este de a asigura incalzirea centralizata a circa 1,8-2 milioane de apartamente din Romania. Foarte important insa, spune el, este ca acest sistem de productie a energiei termice in cogenerare sa se faca in conditii de inalta eficienta. Cu alte cuvinte, energia electrica trebuie sa fie produsul secundar al energiei termice, si nu invers.
3,5 miliarde de euro
Valoarea programului, care se intinde pe o perioada de patru ani, este de aproximativ 3,5 miliarde de euro.
Programul cuprinde toate centralele care asigura incalzirea in cogenerare din tara, el adresandu-se, de fapt, unui numar de circa cinci milioane de persoane. Oficialii guvernamentali spun ca un proiect de asemenea amploare nu s-a mai vazut niciodata in Romania. Au existat, pana acum, incercari, dar in zone disparate, niciodata la nivel national, niciodata in intregul sistem de producere. Aceasta inseamna ca programul vizeaza atat productia efectiva de energie termica, cat si sistemul de transport, punctele termice, sistemul de distributie si contorizarea pana la nivelul blocului.
Etapa de interior
Exista insa si o a doua etapa, la fel de importanta ca si prima, daca nu chiar mai importanta: etapa care se refera la interiorul imobilelor. Vicepremierul Gheorghe Pogea spune ca aici se au in vedere, in primul rand, refacerea anvelopei exterioare a cladirilor care intra in acest sistem, pentru ca acolo exista un potential de economisire cuprins intre 20 si 30%. In al doilea rand, este vizat sistemul de distributie in interiorul blocurilor si, nu in ultimul rand, contorizarea individuala.
Platesti ce consumi
Sistemul propus de Guvern realizeaza, cel putin teoretic, un vis drag romanilor care locuiesc la bloc. „Dorim ca, intr-un intreval de timp de patru ani de zile, fiecare dintre cetatenii sau locuitorii care sunt in sistemul de energie centralizata sa consume atat cat doreste, sa plateasca numai cat a consumat si sa plateasca un serviciu de calitate”, spune vicepremierul Gheorghe Pogea. Acesta recunoaste ca, astazi, lucrurile nu stau tocmai asa. Oamenii sunt nevoiti acum sa plateasca apa care se pierde si in canale, si in sistemele de distributie, si in subsolurile blocului. De aici provin o serie de nemultumiri si de probleme sociale.
Adio subventii!
Programul „Termoficare 2006-2009, calitate si eficienta” are, pe langa scopul declarat de a oferi cetatenilor standarde de calitate, si menirea de a economisi resurse. Importanta sa este cu atat mai mare cu cat, odata cu integrarea in Uniunea Europeana, statul roman va trebui sa inlature subventiile acordate pentru incalzire. Oficialii recunosc insa ca nu numai cerinta UE sta la baza acestei masuri. Era timpul ca risipa de energie sa se opreasca.
Miliarde pe apa sambetei
„De ani de zile injectam in zadar subventii in Romania”, a pus vicepremierul punctul pe i. Statul roman acorda in fiecare an, pentru sistemul de incalzire centralizata, o subventie de circa 7.500 de miliarde de lei vechi. La randul lor, comunitatile locale ofera circa 6.000 de miliarde de lei, iar Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei acorda o suma cuprinsa intre 3.000 si 3.500 de miliarde de lei pentru pesoanele cu venituri scazute. Cu alte cuvinte, la nivelul unui an se injecteaza in subventii aproape 16.800 de miliarde, banii provenind din buzunarul contribuabililor. Acest lucru se intampla, recunoaste vicepremierul, in conditiile in care unii locatari nu au caldura la bloc, altii isi regleaza caldura deschizand geamurile, iar altii platesc apa calda care se scurge in canale sau in subsolurile blocurilor.
Fonduri amortizate in trei ani
Jumatate din banii pentru acest program de anvergura vor fi asigurati din bugetul Ministerului Administratiei si Internelor, pentru partea de producere, transport si distributie pana la usa blocului, urmand ca cealalta jumatate sa fie pusa la dispozitie de comunitatile locale. Dupa aceasta etapa, Executivul va sprijini cetatenii care doresc sa-si izoleze apartamentul, incepand de la geamuri pana la introducerea sistemelor de reglare. Desi suma totala a programului, de 3,5 miliarde de euro, pare imensa, economia care este preconizata a se realiza prin reducerea consumurilor specifice de energie termica este semnificativa, ridicandu-se la aproximativ 10 milioane de gigacalorii pe an. Cu alte cuvinte, efortul financiar se poate amortiza in circa trei ani. „Speram ca vom reusi. Este o chestiune si de vointa a autoritatilor locale. Cei care doresc sa apeleze la acest sistem beneficiaza de acest sprijin. Sper ca si Constanta va lua aceasta decizie”, a mai spus vicepremierul Gheorghe Pogea.
Potrivit reprezentantilor guvernamentali, pentru a beneficia de fonduri, autoritatile locale vor trebui sa elaboreze strategiile de alimentare cu energie termica si studiile de fezabilitate necesare investitiilor. Documentele vor trebui sa dea o imagine exacta a necesarului de energie termica prezent si viitor, in functie de planul de dezvoltare al localitatilor, si vor lua in calcul utilizarea resurselor regenerabile si respectarea cerintelor de mediu.
Resurse alternative
Scopul final al programului „Termoficare 2006-2009, calitate si eficienta”, acela ca cetateanul sa plateasca cat mai putin energia termica, poate fi atins, in opinia vicepremierului, si pe alta cale. Una din modalitati este folosirea formelor de energie regenerabila. „Va trebui sa apelam cat mai des la acestea, atat pentru sistemul de incalzire, cat si pentru productia de energie electrica”, spune Gheorghe Pogea. Exemplul cel mai des intalnit in astfel de cazuri este, pe langa deja celebra Olanda, Austria. „Daca mergeti in Austria, vedeti pe partea din stanga si din dreapta numai mori de vant”, spune Pogea. Acestea produc energie suta la suta „curata”.
Constanta, cap de pod pentru eoliene
Centralele eoliene au facut deja valuri in randul autoritatilor constantene. Una dintre primele initiative, care urmeaza sa se concretizeze in viitoarele luni, a apartinut Companiei Nationale Administratia Porturilor Maritime Constanta. Incinta portuara este una dintre cele mai propice zone pentru amplasarea unor astfel de instalatii. Primarii unor localitati din judet, cum ar fi Adamclisi, au fost la randul lor impresionati de centralele eoliene vazute pe meleaguri europene si se gandesc sa amplaseze cateva si la ei acasa.
Mai inventivi si impinsi de la spate de nevoi, unii constanteni si-au costruit deja eoline in curte, cu care alimenteaza becurile, televizoarele si aparatele de radio. Costul unei astfel de instalatii, au declarat inventatorii de ocazie, nu depaseste 100 de euro.
Tehnologia nucleara
In lupta pentru o energie curata si ieftina, judetul Constanta arunca insa in lupta cel mai important atu al sau: Centrala Nuclearelectrica de la Cernavoda. Potrivit expertilor, pretul unui megawat produs aici este de 23 de dolari, in timp ce pretul unui megawat produs in centralele termoelectrice ajunge la 35 de dolari. Din pacate insa, spune vicepremierul Gheorghe Pogea, constantenii nu resimt nici un avantaj de pe urma pretului mai scazut, pentru ca pretul energiei livrate este acelasi pentru toti cetatenii tarii.
Pretul corect
Speranta vicepremierului Pogea este ca nivelul de crestere al pretului la energie electrica pentru anii 2006-2007 sa fie unul scazut. „Nu sunt motive intemeiate, la nivelul acestui an, de a creste acest pret al facturii energiei electrice, pentru ca multe din majorarile de pret au fost facute, in special la combustibili, in perioada anterioara”, precizeaza oficialul. Aceasta a mai spus ca, la nivel guvernamental, se doreste ca, in cel mai scurt timp, adica intr-un interval cuprins intre cinci si sapte ani, Romania sa aiba un sistem energetic echilibrat din punct de vedere al performantei economice, asa cum sunt cele din Occident, iar costul energiei electrice sa fie unul pe masura.
„Nu neglijez deloc eforturile financiare care sunt necesare pentru punerea in functiune sau pentru aducerea la parametri optimi a sistemului energetic national, fie ca este vorba despre hidro, termo sau nuclear”, precizeaza Pogea. Deschiderea pietei la energie electrica va asigura, pentru producatorul de energie nucleara, o marja de contributie si, in acelasi timp, o marja de profitabilitate care sa asigure, pana in anul 2023, costuri financiare pozitive, a precizat acesta.
Modernizari la termocentrale
Desi produc cea mai mare energie, termocentralele din tara au cea mai mare nevoie de fonduri pentru modernizare si retehnologizare. Acest tip de energie trebuie, in mod obligatoriu, sa se inscrie in parametrii de eficienta economica si de mediu. Pana in 2010, grupurile termo mari, fie ca e vorba despre Turceni, Rovinari, Craiova sau Paroseni, vor trebui sa fie compatibile cu producerea de energie din alte tari din Uniunea Europeana. „Sumele de bani alocate pentru instalatiile de desprafuire si desulfurare, pe de o parte, si, pe de alta parte, pentru reabilitarea grupurilor energetice, care in Romania au o vechime relativ importanta, sunt considerabile”, spune Gheorghe Pogea. Problema poate fi rezolvata prin privatizare, spune demnitarul. „Va trebui sa gasim formele de privatizare cele mai adecvate care sa poata asigura, pe de o parte, finatarea acestor lucrari importante, si pe de alta parte sa permita in continuare Romaniei sa fie un jucator activ in piata nationala, regionala si europeana de energie electrica”, precizeaza vicepremierul. In ceea ce priveste zona hidro de productie a energiei electrice, multe din agregatele care au fost puse in functiune incepand din anul 1965 au deja o vechime considerabila, iar programul de reabilitari si modernizari prevazut in strategia energetica a MEC presupune din nou resurse importante de finantare, pentru ca aceste grupuri sa poata functiona in conditii de siguranta.
Industrie energofaga
O alta mare problema cu care se confrunta tara noastra este lipsa eficientei energetice. Romania trebuie sa-si imbunatateasca eficienta energetica, respectiv sa-si reduca intensitatea energetica cu circa 30-40%. Cu alte cuvinte, cantitatea de energie care se produce astazi in Romania pentru obtinerea unei unitati de produs intern brut este mult mai mare decat in statele membre ale Uniunii Europene. In cadrul productiei industriale, circa 35% din produse si servicii fac parte din categoria industriilor energofage, mari consumatoare de energie.
Siguranta nationala
Romania mai are o problema, potrivit lui Pogea: „In ceea ce priveste siguranta nationala, trebuie sa avem in vedere, de acum inainte, siguranta alimentarii cu energie electrica si siguranta alimentarii cu resurse”. Acesta spune ca, pe piata mondiala a resurselor energetice, fie ca este vorba despre titei sau produse, s-au produs in ultimii ani modificari substantiale, mai ales in ceea ce priveste cresterea preturilor la unele utilitati, cu impact direct asupra productiei de energie si asupra costurilor unor bunuri si servicii care se produc in economiile europene si nu numai, cu atat mai mult in Romania, care inca are o productie de bunuri si servicii cu consumuri ridicate.
Cea mai mare parte a energiei livrate in Sistemul Energetic National, „inima sa de baza”, dupa cum spune vicepremierul Gheorghe Pogea, este sistemul de termocentrale, in special marile grupuri care functioneaza pe baza de lignit: Turceni, Rovinari, Craiova, Paroseni. Hidrocentralele asigura, in functie de conditiile climaterice, intre 28 si 30% din necesarul anual. Energia nucleara produsa la Cernavoda acopera un necesar de aproape zece procente, urmand ca, din vara anului viitor, sa se ajunga la 20%, prin punerea in functiune a Unitatii numarul 2.